Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

FIINŢĂ ÎNTRU SPIRIT  - POEZIA

BIENALA ARTELOR – CEZAR IVĂNESCU -  ed. I-a

UN PROIECT REMARCABIL  LA GALAŢI

Cezarina ADAMESCU, AGERO

            Nici nu se putea mai nimerit cadru de desfăşurare a simfoniei artelor contemporane decât Muzeul de Arte Vizuale! Aici şi-au dat întâlnire, într-o suită de manifestări  care vor avea loc în perioada 8 mai – 8 iunie 2008, creatorii de  pictură, sculptură, grafică, arte decorative, muzică, artă fotografică,   poezie adunând mulţi oameni de cultură, iubitori ai frumosului sub orice chip de reprezentare, într-un ambient reconfortant şi stimulativ pentru creaţie, la Vernisajul expoziţiei deschisă în acest scop şi care va fi deschisă în toată această perioadă. Partener media: Radio România Cultural, care a şi difuzat mai multe ştiri astăzi despre eveniment.

            Prilej pentru decernarea premiilor acestei Bienale Cezar Ivănescu.

            Pe simeze aşteptau cuminţi operele creatorilor cu nume de răsunet în arta plastică din Galaţi, din ţară şi din străinătate, precum:  Aurelia Călinescu, (Sibiu) Gheorghe Mihai Coron, Gheorghe Andreescu,  Mariana Tomozei Cocoş, Sterică Bădălan (Galaţi), Zamfira Bârzu (Iaşi), Daniela Tamara Codrean (Baia Mare), Elena Dăscălescu, Maria Iliescu, Petre Lavrente, Vasile Pop Negreşanu, Gabriela Ricşan (Bucureşti), Adrian Moldovan (Viena), Mihai Pamfil (Iaşi), Petru Tulei (Tecuci); Cristian Radu, Ion Radu, Gheorghe Mosorescu (Brăila), şi mulţi alţi gălăţeni participanţi la această bienală. La secţia sculptură, Alexandru Pamfil, (Galaţi),  Alexandru Pamfil jr. (Bucureşti); Silviu Dan Pamfil (Iaşi); Gheorghe Terescenco, Adrian Vădeanu, Gheorghe Nour, Relu Angheluţă, Cătălin Buruiană, Eduard Constandache (Galaţi);  Dan Mateescu (Tecuci). Pentru grafică, Jana Andreescu , Cornelia Nicolăiescu Burlacu, Laurenţiu Burlacu, Crenguţa Corina Macarie (Galaţi); Xenia Stan – Bucureşti;  Simona Soare – Berlin, Magda Isăcescu – Bucureşti; Nicolae Placicov – Tecuci. Iar  artele decorative sunt reprezentate în expoziţie de: Mădălina Berzentu, Miruna Haşegan, Cristina Ramba Hîrţescu (Iaşi); Gheroghe Gogescu, Vintilă Mihăiescu, Viorela Mihăiescu (Bucureşti), Sorina Fădor Vădeanu – Galaţi. Şi fotografia artistică este reprezentată de Eugen Harasim – Iaşi.

            Manifestările au ca rod şi editarea unui superb catalog  IN MEMORIAM , în care sunt expuse scopul, punctele de vedere asupra operei lui Cezar Ivănescu, două interviuri realizate de poeta şi publicista Angela Baciu, precum şi numeroase reproduceri, poezii, autografe ale autorului. În expoziţie se află şi câteva vitrine cu opera lui Cezar Ivănescu precum şi numeroase fotografii de arhivă şi documente din periodice care reînvie  aspecte din activitatea sa de poet şi animator al culturii, ca redactor la revista “Luceafărul” şi semnatarul rubricii “Numele Poetului”, în aceeaşi revistă.

            În ambianţa plăcută, festivă, caldă, creatori şi admiratori de artă şi poezie, au schimbat impresii, gânduri, vizitând expoziţia şi întreţinându-se în spiritual poetului omagiat.

            Cuvântul de deschidere a fost rostit, firesc, de organizatorul acestui proiect, sculptorul-muzeograf Alexandru Pamfil care a ţinut să sublinieze scopul  manifestărilor dedicate marelui poet dispărut, şi anume, acela de a face înţeleasă poezia acestuia, de a aminti de memorabilele spectacole de muzică şi poezie prilejuite de întâlnirea cu poetul Cezar Ivănescu, în numeroase localităţi, când acesta cânta din chitară pe compoziţii proprii şi recita din versurile sale, fiind foarte iubit şi apreciat de public, în mod deosebit, de publicul tânăr, adunat în jurul Maestrului, fie la cenaclul Numele Poetului, fie la diferite manifestări.

            Poeta şi publicista Angela Baciu a citit un fragment din interviul cu Cezar Ivănescu, din volumul “Mărturii dintre milenii”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, volum premiat la secţiunea eseu/publicistică, de U.S.R, filiala Iaşi, 2008.

            Directorul Bibliotecii Judeţene V. A. Urechia, Domnul Ilie Zanfir, care a organizat una dintre ultimele manifestări publice cu poetul Cezar Ivănescu la Galaţi, cu prilejul lansării volumului: “Hana. Cartea cu foşnete” – al tinerei poete Diana Mănăilă, în luna decembrie 2007, luând cuvântul a subliniat importanţa şi grandoarea acestui proiect de comemorare şi omagiere a poetului, şi faptul că Biblioteca Judeţeană este deschisă permanent acestui gen de manifestări cultural-artistice, care adună oameni de spirit din multe colţuri ale ţării şi chiar din străinătate.

            Manifestarea a atins punctual culminant o dată cu decernarea premiilor bienalei, de către un juriu format din: Mariana Tomozei Cocoş – critic de artă, membru al U.A.P.R. – preşedinte; Angela Baciu – poet, publicist, membru al U.S.R:, Alexandru Pamfil – sculptor, membru U.A.P.R.

Premiile BIENALEI ARTELOR INTERNAŢIONALE “CEZAR IVANESCU”, ediţia I-a, mai, 2009, Galaţi sunt următoarele:

-         PREMIUL BIENALEI – d-ul VINTILĂ MIHĂIESCU;

-         PREMIUL JURIULUI – d-na AURELIA CĂLINESCU;

-         PREMIUL PENTRU STIMULAREA CREAŢIEI TINERE – d-na CRISTINA RAMBA HÎRSESCU;

-         PREMIUL PENTRU PICTURA – d-na MARIANA TOMOZEI COCOŞ;

-         PREMIUL PENTRU SCULPTURĂ – d-ul ALEXANDRU PAMFIL;

-         PREMIUL PENTRU GRAFICA – d-na CORNELIA NICOLĂIESCU BURLACU

-         PREMIU PENTRU ARTĂ DECORATIVĂ – d-ul GHEORGHE GOGESCU.

Concepţia şi organizarea expoziţiei şi a catalogului: Alexandru Pamfil – în colaborare cu Muzeul de Artă Vizuală Galaţi,  Clara Aruştei (fiica poetului Cezar Ivanescu), Angela Baciu, Mariana  Tomozei Cocoş , şi mulţi alţii.

            Ochii poetului Cezar Ivănescu, de pe simeză, în superbul tablou al Zamfirei Bîrzu, parcă mai atenţi ca oricând, au  privit cu înţelegere şi bunvoinţă pe toţi participanţii la acest moment comemorativ, adunaţi ca să-i cinstească memoria.

            S-au citit versuri ale Poetului şi câteva sonete închinate acestuia.  Într-unul din sonetele memoriale, Sterian Vicol spune: “Fericit cel care-n noaptea de Înviere/ bea vin tăiat cu lapte, lăudând Domnul/ şi CARTEA ca pe cea mai iubită femeie!” (Fericit cel care – Sonet in memoriam Cezar Ivănescu).

            Deşi nu a fost prezentă, fiica poetului, Clara Aruştei a ţinut să transmită organizatorilor şi participanţilor la expoziţie şi la comemorare, salutul său şi mulţumirile călduroase Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, personal domnului director Dan Basarab Nanu şi  organizatorilor acestui regal de poezie şi artă  vizuală românească.

            Interferenţa artelor care s-a vădit în chip deosebit în această zi, este subliniată şi de Mariana Tomozei Cocoş, critic de artă, în Catalogul memorial, în care aceasta spune:

            “Iniţiativa lui Alexandru Pamfil de a organiza o bienală de arte plastice dedicată poetului Cezar Ivănescu este legată în  mod firesc de tradiţia cultivată de muzeu, în cele patru decenii de existenţă, de a evidenţia interferenţele între artele vizuale şi literatură, muzică sau alte arte.

            Modul de concepţie al manifestării pune în valoare atât viabilitatea operei unui mare creator cât şi ecoul pe care aceasta îl poate avea în percepţia artiştilor care operează cu imagini, indiferent de tehnica abordată.

            Opera lirică a lui Cezar Ivănescu  - în care sensuri adânci, metafizice, un simţ al sacralităţii, al frumuseţii lucrurilor simple se împletesc, o operă continuând “linia regală a poeziei româneşti”, aşa cum spunea poetul – oferă un bogat univers de corespondenţe spirituale creaţiei artistice.

            (...) Trebuie să precizăm că intenţia curatorului nu a fost să ofere “ilustraţii” la opera lui Cezar Ivănescu ci să dea posibilitatea artiştilor ca pornind de la atmosfera dezvoltată în lirica poetului să re-creeze universuri proprii îmbogăţite de acestea. Astfel, privitorului i se propun “lecturi în imagini plastice”, meditaţii “tăcute” dar care capătă sonoritatea emanată uneori de culoare şi formă.

            (...) Expoziţia organizată de Alexandru Pamfil reprezintă o premieră pentru Muzeul de Artă Vizuală. Răspunzând solicitării domnişoarei Clara Lucia Aruştei – fiica lui Cezar Ivănescu – de a marca memoria unui dintre cei mai mari poeţi români contemporani, Alexandru Pamfil a transformat simpla reconstituire documentară a unei vieţi într-o manifestare al cărui deziderat este să deschidă o altă perspectivă asupra acestei personalităţi: aceea de sursă de inspiraţie pentru artele plastice.”

            Partea documentară a expoziţiei este susţinută de Clara Aruştei, fiica poetului. Graţie acesteia, se pot întâlni în vitrine exemplare din cărţile scrise de Cezar Ivănescu de-a lungul anilor, publicaţii, manuscrise, fotografii, corespondenţă.

            În catalogul memorial, Corneliu Stoica, critic de artă, menţionează:

            “O expoziţie de artă  plastică şi documentară organizată întru slava  Poetului cu voce inconfundabilă, unul din cei mai importanţi scriitori români  de după Mihai Eminescu, geniul cu care adesea i-au fost comparate originalitatea şi profunzimea versului. A plecat pe neaşteptate şi a lăsat în urmă amintirea unui Om cu o viaţă tumultuoasă, care s-a consumat jertfelnic, şi o Operă bogată, complexă, făurită cu truda aceluia pe  care cuvântul scris a evhivalat cu o piatră fundamentală aşezată la Ctitoria Limbii Române.

            Desigur, Omul, Viaţa şi Opera sa nu puteau să  rămână fără ecou în conştiinţa artiştilor plastici. Unii au dovedit-o chiar în timpul vieţii sale. Şi dacă gălăţenii au fost cei dintâi care i-au ridicat lui Mihai Eminescu în oraşul lor, în 1911, statuia în marmură, ce înnobilează de atunci Parcul Municipal, iată că astăzi tot ei au avut primii iniţiativa de a-i organiza Poetului Cezar Ivănescu, un alt mare fiu al Moldovei, o expoziţie de importanţa celei de acum. Aici, la Dunărea de Jos, Don Cezar a avut prieteni statornici, oameni care l-au iubit şi l-au preţuit, în repetate rânduri a recitat şi a cântat pe scena Teatrului Dramatic “Fani Tardini”, s-a întâlnit cu  iubitorii de literatură şi muzică, a sprijinit debutul şi apariţiile editoriale ale unor scriitori. Este îmbucurător şi nespus de plăcut ca într-un Album cu autografe al unei instituţii gălăţene de învăţământ preuniversitar, Şcoala nr. 29 “Sfânta Ana”, să întâlnim astăzi o poezie a sa, intitulată “Doină”, datată 5 decembrie 1979, pe care o reproducem cu emoţia celui care a trăit momentul acela când Don Cezar a caligrafiat stihurile în pagina albă a albumului cu grafia inconfundabilă  a scrisului său.

           În Septembrie 1996, la Satu Mare, Cezar Ivănescu îi scria în autograf,  artistei plastice Aurelia Călinescu în  Catalogul  editat de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Satu Mare, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Uniunea Artiştilor Plastici Satu Mare, (catalog pus nouă la dispoziţie de pictoriţă), poezia “Mirii înstelaţi” – după un tablou cu acelaşi titlu al Doamnei Aurelia Călinescu) – pentru Alina Olar şi Alin Aruştei:

            “!Miri Înstelaţi, Miri Înstelaţi,/ încununaţi, surori şi fraţi!// !Ţară de Aur, sferică,/ a Domnului Biserică!// ! în Ţara mea de toamnă vin,/ nu am plânsoare să mă-alin,// nu mă mai poate alina/ frunza pe ram, de aur grea!// !dumnezeiesc e-acest tărâm/ eu de plânsoare mă sfărâm!// !acest Ierusalim ceresc/ în care urlu şi jelesc!// !Miri Înstelaţi! Miri Înstelaţi,/ în ţara mea martirizaţi,// ori otrăviţi, ori spânzuraţi/ Miri Înstelaţi, Miri Înstelaţi!// !Ţară de Sus, Ţară de Jos/ îl scuipi în faţă pe Hristos!// !În ţara mea de toamnă vin/ şi plâng şi nu pot să mă-alin!// !adorm şi-n visul groazei văd/ cel mai cumplit cumplit prăpăd// cum pruncii toţi împerecheaţi/ zboară la cer, nemângâiaţi,// zboară la cer batjocoriţi/ ori spânzuraţi, ori otrăviţi,// zboară ţinându-se de mâini,/ lăsându-ne aici bătrâni,// urâţi şi răi, hulpavi, vomaţi/ de greaţa Timpului din maţ,// lăsându-ne aici aşa/ cum merităm, osândă grea// nemaimurind de-acum de loc,/ bătrânii lumii la un loc!// !Miri Înstelaţi, Miri Înstelaţi,/ mă rog de voi să mă luaţi// ca pe-un Alin o Alină/ căci nimeni azi nu mă-alină!// !Miri Înstelaţi, Miri Înstelaţi,/ Încununaţi, surori şi fraţi!// !Ţară de  Aur, sferică,/ a Domnului Biserică!”

            La această bienală, Aurelia Călinescu a primit Premiul Juriului pentru câteva lucrări de excepţie: “Poetul – Şiva I”, acril/ pânză, 765 x 710 mm şi “Poetul – Şiva II”, admirate de cei prezenţi.

            De excepţie este şi portretul lui Cezar Ivănescu realizat de Zamfira Bârzu, de asemenea admirat şi apreciat.

            În interviul cu Angela Baciu,  din 2003, consemnat în Cartea “Mărturii dintre milenii”, Cezar Ivnescu  spunea: “Din nefericire, şi vreau să subliniez acest lucru, aşa suntem noi oamenii, descoperim şi regretăm valoarea cuiva abia după ce dispare şi...lasă un gol imens lângă noi, dar mai ales în noi...”

            Cât de adevărate sunt aceste cuvinte. Ele au fost simţite, mai ales la deschiderea acestui grandios program de manifestări omagiale, dedicate poetului Cezar Ivănescu, de către toţi participanţii, creatori sau numai consumatori de artă contemporană.

            Încercând să acopere acest gol imens lăsat de dispariţia fizică a poetului, organizatorii s-au străduit cu toată dragostea să-l aducă în memoria publicului pe remarcabilul poet, să-i facă opera cunoscută,  să-l omagieze prin lucrări de artă care vor rămâne multă vreme în istoria artelor plastice, fotografice şi în istoria literaturii române, ca tot atâtea dovezi de afecţiune şi iubire faţă de cel care era deschis tuturor generaţiilor, dar în chip deosebit, se ocupa de debutul tinerilor poeţi, urmărindu-le evoluţia şi îndrumându-i spiritual. În felul acesta, este ştiut, Cezar Ivănescu este un creator de Şcoală de Poezie care nu va fi uitat de cei care au avut fericirea să fie debutaţi de acesta în paginile ziarului de cultură “Luceafărul”, în cadrul cenaclului “Numele Poetului” ori în diversele manifestări organizate în acest scop.

            Personal,  am avut această onoare de a fi apreciată de poetul Cezar Ivănescu şi să debutez la “Numele Poetului”, sub aripa ocrotitoare a Poetului, în luna februarie 1985, iar apoi, pe parcurs, să mă bucur de prietenia, afecţiunea şi generozitatea acestui mare om al culturii româneşti şi universale.

            Şi obligaţia morală este de a face cunoscut acest fapt, cu orice prilej.

            Drept pentru care, la dispariţia sa, i-am închiant unsprezece sonete, din care-mi îngădui să reproduc unul, din cartea “Ultima logodnă”, apărută la Editura Arionda, în 2008:

            “Drept moştenire – Sonet pentru Ario Paradis:  Versul fără moarte, prins în amfilade/ Ne-ai lăsat acolo, nouă moştenire/ Câştigându-ţi astfel, drept la nemurire/ Epigonii astăzi, te-au condus spre Hade.// Vreau să-ţi scriu de-ndată, n-are rost s-amân/ Tot ce-odinioară, n-am ştiut a scrie/ Consângean în viaţă, Domn în Poezie/ Tu rămâi şi-n moarte Îngerul Bătrân.// Stă acum şi plânge o sârboaică, Dara/ La Srbska Kafana, plânge ostenită/ Nu vrea să-nţeleagă că e părăsită/ Ei îi închinaseşi muza şi chitara.// Don Cezar e astăzi, pasăre-n departe/ Depăşind stihia, înviind din moarte...”

            Joia Mare, 24 aprilie 2008.  După o viaţă risipită în cuvinte, Poetul Cezar Ivănescu pleca discret,  în Patria doar de el închipuită, undeva, pe Planeta Poeţilor,  lepădându-se de toate, pentru a se reîntoarce, acum, după un an, în toi de Florar, la ceas de taină, să ne întâlnească pe noi, cei de azi,  şi mai ales, pe cei de mâine.

            A plecat să cânte Doina  la mioare, păstorind cuvintele limbii româneşti. Ne-a dăruit cu mult Rod. Plâng amfiladele de la început şi sfârşit de vers, plânge Limba Română. Însă, dovadă a spiritului său nemuritor, opera sa dăinuie şi ne face să ne aducem aminte cu drag de el, Poetul uns cu Mirul Poeziei eterne. Să ne bucurăm împreună de acest neasemuit privilegiu, lăsat nouă drept moştenire, o dată cu opera sa.

 CEZARINA ADAMESCU, AGERO

 Galaţi, 8 mai 2009 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com