GEORGE BACIU -

INSCRIPŢII PE UN BILET DE TREN

Inscripţii pe un bilet de tren, scrisă de acad. Gheorghe Păun este, fără îndoială o carte desenată pe fiece vibraţie a inimii peregrinului pentru care viaţa e doar o înşiruire de ştampile trecute în registrul vămilor lumii ori pe urma lăsată de nasul lipit de fereastra trenului. Deşi savant matematician, autorul se parcurge, fiecare potecă a existenţei având izul clandestinităţii sugrumate până la refuz de lacrima unui geamantan venerabil mereu gata de plecări pe la „curţile matematice” ale lumii pentru a vinde ambulant teoreme: Turku, London (Ontario), Binghamton, Budapesta, Magdeburg, Bratislava, Varşovia, Roma, Tarragona, Leiden, Sevilia.  În cartea sa, Gheorghe Păun vorbeşte rar şi încet. Uneori trebuie să te uiţi la propriile tale nedumeriri  pentru a înţelege ce-ţi spune. Fiindcă-l simţi pătrunzându-ţi în fiecare cotlon al vieţuirii „ca un bun ţăran român” sfinţit cu toată înţelepciunea străbunilor. Iubeşte, îngenunchează pe prispa dorului de-acasă, ce doare cu fiecare clipă de însingurare, îşi  mărturiseşte când cerul, când apele, când frunzele, când noaptea şi stâncile, când aurora boreală, aţipind, mai apoi, ca un Don Quijote în poala imaginară a iubitei împovărate „cu toate condiţional-optativele posibile”.

Peregrinul Gheorghe Păun este o „arsură neîntreruptă”, aşezată de-a curmezişul unei molecule de ADN, în jurul căreia nişte „fluturi dănţuie entropic” adulmecându-i nectarul prelins din umezeala sublimă a lutului scrijelit, acum o jumătate de veac, de  Dumnezeu, pe un bilet de tren, ca semn că  „acasă  este oriunde”, iar casa „este doar adresă”. Citind „Inscripţii pe un bilet de tren” nu poţi să nu comiţi un terorism estetic, să devorezi fiecare propoziţie pe un mugur albastru, din copacul înţelepciunii păuniene, ivit în amurgul unui anotimp care-o ia razna…

„Trist ca o lebădă care se pregăteşte să cânte”, Gheorghe Păun, degeaba are buzunarele pline de bilete de tren, fiindcă de el însuşi nu poate fugi, purtându-şi aşteptările, deziluziile, căutările şi negăsirile, dorul şi însingurarea, tăcerile şi neîmpăcarea în rana crestată adânc în cerdacul inimii plecate haihui înspre propria răstignire. Şi totul poate fi prins într-o singură exclamaţie: Gheorghe Păun e peregrinul cu sufletul ascuns în spatele inimii, un geamantan închis în propria-i menire!...

GEORGE BACIU

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com