Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

George TOPÎRCEANU în amintirile contemporanilor

Antologie de Silvia Popescu

Maria-Diana Popescu

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Vorbim despre ediţia a doua (Editura Princeps Edit, 2006) care reproduce volumul din 1987, augmentat de către Ion Cruceană. Trei sute de pagini pe linia unei restitutio in integrum inserează o parte importantă a scrierilor memorialistice aparţinînd unor personalităţi culturale care i-au fost sau nu aproape scriitorului: Otilia Cazimir (amplu spaţiu, paginile 45-117), Traian N. Gheorghiu, Nicolae Ţaţomir, George Apostol, Demonstene Botez, Horia H. Hulubei, George Lesnea, I. Peltz, Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Profira Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Sandu Teleajen, George Mihail-Zamfirescu, Al. Philippide, I. Petrovici, M. Ralea, Raliţa Iliant, C. Săcăleanu şi alţii, scrierile lor fiind quod erat demonstrandum cu referire la George Topîrceanu.

Lăudabil demersul antologantului, profesor Silvia Popescu, cititorul îşi poate (re)aminti că George Topîrceanu (1886-1937) este apreciat îndeosebi prin opere lirice pe care el, „poet al microcosmosului, le scoate din regnul micronatural”. Debutul său s-a produs în revista umoristică „Belgia Orientului”, a colaborat la „Duminica”, „Revista noastră”, „Revista ilustrată”. A semnat volumele: „Parodii originale” (1916), „Balade vesele şi triste” (1920), „Migdale amare” (1928). Este poet tradiţionalist, foarte aproape de George Coşbuc şi de Mihai Eminescu, preocupat de soarta universului, a vieţii şi a morţii. Alte scrieri ale lui George Topîrceanu sînt: „Amintiri din luptele de la Turtucaia" (1918), „Amintiri din Bulgaria şi schiţe uşoare" (1920), „Scrisori fără de adresă" (1930). Umorist fin, cu o percepţie ascuţită a lucrurilor, G. Topîrceanu se detaşează de maniera literară de la început de veac douăzeci, rămîne la umbra modelului clasic cu blînd epigonism, rămîne Ia distanţă faţă de literatura timpului prin intertextualitate, prin ofensiva asupra scriiturii unor înaintaşi şi contemporani iluştri. Exempli gratia, „Parodii originale” (persiflare în sens superior), „Balade vesele şi triste”, „Migdale amare” (prin umor, prin ironie). G. Topîrceanu sub masca simplităţii formei şi-a asigurat rezistenţa în faţa timpului şi succesul la cititor, prin fineţea viziunii artistice, remarcabilă şi benefică. De pe poziţia unui stil inconfundabil, abordează teme profunde: aceea a stingerii mioritice, în „Balada morţii”; ropotul ciclic al naturii, cu un mare accent pe universul mic, potenţîndu-l cu indici estetici şi morali.

Parodie sau fabulă, pastel în colorit viu („Rapsodii de toamna”, „Rapsodii de vară”), lirica lui George Topîrceanu asigură trecerea între tradiţie şi modernitate, anticipînd un Tudor Arghezi sau, mai tîrziu, nota distant-umoristică faţă de lucruri a lui Marin Sorescu. „Un poet celebru, una dintre gloriile vii, purificatoare ale Iaşului (George Lesnea), deşi era „irascibil şi nu suferea să se facă aprecieri oricît de puţin nefavorabile operei lui” (Traian Gheorghiu), George Topîrceanu rămîne „poetul dragostei de viaţă, mare cunoscător al limbii române, cu o operă care se aşează în fondul de aur al literaturii române”.

Maria Diana Popescu

redacţia Agero

Comentarii de la cititori

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)