Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Graiul din VLADIMIROVAŢ

Privire de ansamblu - Studiu lingvistic

Conf. univ. dr. Romanţa IOVANOVICI, Novi Sad, Serbia

Cercetările dialectale, istorice şi etnografice, īntreprinse de-a lungul veacului trecut referitor la grai, īmprejurările istorice privind īnfiinţarea şi dezvoltarea localităţii, originea populaţiei, portul, obiceiurile dovedesc incontestabil că locuitorii satului Vladimirovaţ sunt prin excelenţă bănăţeni, frătuţi, iar graiul vorbit īn această localitate este un grai de tip bănăţean. Īn cele ce urmează vom īncerca să facem o scurtă trecere īn revistă a particularităţilor fonetice, morfologice şi lexicale ale graiului din Vladimirovaţ, cu accent pe unele particularităţi care nu sunt general bănăţene şi prin care graiul din Vladimirovaţ se deosebeşte de alte graiuri de acelaşi tip. Sursa foto: structura etnica in Voivodina: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/Vojvodina_ethnic2002.jpg

Fiind bănăţeni frătuţi, petrovicenii au păstrat īn graiul lor toate particularităţile distincte băneţene. Poziţia geografică favorabilă, căile dezvoltate de comunicare īn plină cāmpie a Banatului, contactul cu ceilalţi romāni au creat condiţii favorabile pentru păstrarea particularităţilor de grai milenare care dau subdialectului bănăţean, din care face parte şi graiul petrovicenilor, trăsături distinctive şi o individualitate aparte printre subdialectele dacoromāne.

Ca şi celelalte graiuri bănăţene, şi īn graiul din Petrovasāla se disting următoarele particularităţi:

- pronunţarea vocalei e ca ie şi implicit pronunţarea muiată a consoanelor

- transformarea vocalei e īn ă

- reducerea diftongului ea la monoftongul a

- palatalizarea dentalelor

- existenţa fricativelor ć, j

- păstrarea lui n arhaic īn poziţie intervocalică

- păstrarea consoanei africate arhaice dz

Din cauză că aceste particularităţi sunt prezente şi īn alte graiuri de tip bănăţean, am considerat că elaborarea lor trebuie să prezinte subiectul unei lucrări mult mai ample.  Am dori īnsă să ne reţinem atenţia asupra unei particularităţi distincte ale graiului din Vladimirovaţ.

Este vorba despre o trăsătură morfologică specifică acestui grai, privit īn contextul graiurilor romāneşti din Banatul iugoslav şi anume prezenţa verbului auxiliar a avea la persoana a III-a singular īn forma a - a luat, a dat, s-a dus spre deosebire de celelalte graiuri bănăţene unde se īnregistrează forma o - o luat, o dat, s-o dus şi ar pentru persoana a III-a plural - ar luat, ar dat, s-ar dus, spre deosebire de forma bănăţeană or - or luat, or dat, s-or dus. De menţionat faptul că şi graiurile de tip oltenesc şi ardelenesc din Banatul iugoslav au aceeaţi formă inovată -o, respectiv or.

Privind din aspectul istoriei limbii, adică urmărind formarea limbii romāne şi evoluţia ei din limba latină populară, se remarcă existenţa unei forme fireşti a reieşită din forma latină habet: īn procesul de transformare a formei habet īn a deosebim următoarele etape:

-     căderea aspirantei iniţiale h care au dat forma *abet

-         dispariţia consoanei oclusive bilabiale b īn poziţie intervocalică şi a terminaģţei care a rezultat cu forma a

Īn urma unei astfel de modificări survenită de-a lungul veacurilor, īn limba romānă a rezultat forma auxiliarului a pentru persoana a III-a singular, formă generalizată īntr-o fază evolutivă arhaică pe īntreg teritoriul limbii romāne, inclusiv īn aşa-numitele dialecte istorice ale limbii romāne - aromān, meglenoromān şi istroromān.

Īntr-o anumită fază a evoluţiei limbii, din zona de vest a teritoriului dacoromān a apărut o inovaţie reflectată īn tranformarea lui a īn o. Există două şęi prin care a survenit această modificare. Unii lingvişti consideră că forma o a apărut prin contracţia vocalelor din forma de persoana a III-a plural au, care provine din lat. habunt şi care a devenit o.

Am īncercat de asemenea să găsim şi o explicaţie de natură pur ortoepică, privind această evoluţie din aspect fonetic. Anume, din cauza influenţei limbii maghiare īn acea parte a teritoriului dacoromān, īn care a se pronunţă mult mai īnchis şi mai rotunjit, īn acea parte a teritoriului la vest de Carpaţi a a devenit a rotunjit şi apoi o. Fiind incontestabil faptul că centrul de inovaţie pentru această modificare se găseşte īn zona de vest a teritoriului dacoromān, considerăm că trebuie reflectat asupra unei astfel de modificări.

Cāt priveşte existenţa formei moştenite din latină a īn graiul petrovicenilor, această particularitate morfologică reprezintă consecinţa unei evoluţii lingvistice fireşti existente şi īn alte graiuri locale de tip bănăţean. Astfel, īn urma unei succinte consultări a atlaselor lingvistice romāne, se observă existenţa unei regiuni care se īntinde din Doborgea, Muntenia, partea de sud şi sud-est a Olteniei şi cāteva microzone izolate īn Banat unde a fost păstrată forma moştenită, deci zone geografice situate la sudul teritoriului dacoromān şi cele mai īndepărtate de centrul de inovaţie.

Petrovicenii au moştenit această formă latină din regiunea lor de baştină. Este cunoscut faptul că strămoşii petrovicenilor au părăsit localităţilor lor originare Clopodia şi Jamul Mare, respectiv Şama Mare şi s-au stabilit īn regiunea de astăzi īncepānd cu anul 1808.

Datele furnizate de Noul Atlas Lingvistic Romān pe regiuni - Banat, elaborat de Academia Romānă, īn suplimentul intitulat Date despre localităţi şi informatori ne-au servit drept sursă pentru elucidarea existenţei acestei forme verbale unice īn graiurile romāneşti din Banatul Iugoslav.

Astfel, anchetatorul care a cules materialul pentru atlasul amintit menţionează următoarele, cānd este vorba despre forma verbului auxiliar: „informatorul (din Ferendia) a semnalat unele deosebiri faţă de satul vecin, Clopodia /…/ unde se spune a venit, s-a dus.”

Această informaţie ne īndreptăţeşte să considerăm că forma verbală moştenită din latină a a fost adusă de petroviceni din regiunea de unde au venit īn urmă cu aproape două secole şi că īn nici un caz nu prezintă evoluţii „nebănăţene” survenite sub influenţe străine.

Din aspectul vocabularului de care dispun petrovicenii, ne-am reţine atenţia doar asupra unui fenomen care se dezlănţuie cu mare viteză şi care are consecinţe negative asupra originii şi structurii vocabularului acestui grai. Este vorba de īmprumutul unui mare număr de cuvinte din limba mediului, respectiv din limba sārbă şi drept consecinţă a acestui proces, reducerea cuvintelor şi expresiilor de origine latină din vocabularul cotidian al petrovicenilor şi al celorlalţi romāni bănăţeni.

Suntem martorii infiltrării unui număr mare de cuvinte de origine sārbă īn lexicul romānilor bănăţeni. Pe lāngă o serie de cuvinte care sunt la origine turceşti, dar care datorită structurii fonetice denotă filiera sārbă prin care ele au pătruns īn vocabularul romānilor bănăţeni īn perioada anilor 1522-1717, cānd Banatul s-a găsit sub ocupaţia turcească, semnalăm o serie de cuvinte īmprumutate din limba sārbă īn perioada de după primul război mondial, cānd partea de vest a Banatului a fost alipită Iugoslaviei. Influenţa limbii sārbe se datoreşte īn primul rānd faptului că īn ultimele opt decenii această limbă este limba de stat şi limba populaţiei majoritare īn regiunea īn care trăiesc romānii din Banatul iugoslav. Ne vom reţine atenţia asupra elementelor de limbă pe care romānii bănăţeni le-au īnsuşit īn urma contactului intens sārbo-romān care a īnceput cu anul 1919.

 Deci, pe lāngă turcismele īmprumutate prin filieră sārbă: alat, amvlie, baş, bobric, bucl’uc, căpiie, čoie, šivan (cu derivatul šivăni), ortac (cu derivatul ortăluc), păivan, pămucă, peşk’irⁱ, socac, şăgārt, tărană, tezgă, zănat etc, semnalăm prezenţa unui număr mare de cuvinte sārbeşti[1] īmprumutate şi care fac parte din diverse sfere semantice. Astfel: arčiie (hartija), arşov (ašov), băgrin (bagrem), băl (beo), babiţă (babica), bravă (brava), cănap (kanap), căsap (kasapin), carfiol (karfiol), căigană (kajgana), čilim (čilim), coćiie (kočije), coşară (košara), croafnă (krofna), duuan (duvan), šivăr (dever), fioc (fioka), grašă (graša), gost (gost), gārcl’an (grkljan), istănă (istina), inat (inat), iorgovan (jorgovan), jāgăriţă (džigerica), lubiniţă (lubenica), loptă (lopta), lomoit (lomljen), mastilă (mastilo), ńevoie (nevolja), obiši (obidji), piesăc (pesak), podrum (podrum), răkiie (rakija), slavă (slava), smagă (snaga), sud (sud), toći (točiti), zăbunit (zbunjen) etc.

Bineīnţeles  aceste īmprumuturi reprezintă consecinţa vieţii īn comun a populaţiei sārbe şi romāne īn statul iugoslav, iar īmprumuturile pe care le vom menţiona īn continuare le putem considera doar parte componentă a vocabularului rezultat dintr-un proces īnceput īn urma primului război mondial, dar neterminat.

Pentru că este aproape imposibil a realiza o listă a cuvintelor īmprumutate din limba sārbă, am īncercat să le sistematizăm pe cāmpuri semantice, īn felul următor:

– cuvinte legate de mecanizarea īn agricultură, deci termeni tehnici: dizaliţă (dizalica), odvijać (odvijač), antifriz (antifriz), brzină (brzina), buşiliţă (bušilica), şlaiferiţă (šlajferica), pārscaliţă (prskalica), tańiraći (tanjirač), clipuri (klipovi), svečiţă (svečica), hladńac (hladnjak), cucă (kuka),  naftă (nafta) etc.

– gospodărie: cupatilă (kupatilo), ploće (ploča), plociţă (pločica), čicmă (čipka), uticač (utikač), zamrzivać (zamrzivač), mrejă (mreža), tepic (tepih), struie (struja), siialiţă (sijalica), greialiţă (grejalica), ş^uolă (šolja), usisivaci (usisivač) etc. 

– meşteşuguri: plută (pluta), graše (gradja), maltăr (malter), şl’unac (šljunak),   jāţă (žica) etc.

– obiecte din mediul īnconjurător: băgrin (bagrem), bielćug (beočug), cuglă (kugla), căpiţă (kapa), bară (bara), burmă (burma), cantă (kanta), coţcă (kocka), copită (kopito), dārjală (držač), glăviie dă ai (glavica belog luka), crişcă (kriška), ogārl’iţă (ogrlica), căput (kaput), iacnă (jakna), vetrovcă (vetrovka) etc.

– noţiuni abstracte: izda (izdati), naocol (okolo), ocoli (iči okolo), porţāie (porez, etimonul este cuvāntul porcija),  blago īn expresia blago dă iel (blago njemu), căpară (kapara), cupit (skupljen), īrcona (hrkati), zgogi (zgoditi, pogoditi), nadă (poverenje), nădăi (nadati se), prāsni (prskati), zătri (etimonul este cuvāntul zatrti), răni[2] (etimonul cuvāntului este hraniti)

– relaţii de rudenie: dieda (deda),  cumu (kum)

– noţiuni din viaţa culturală şi sportivă: dom (dom), smotră (smotra), rek’et (reket), rucomet (rukomet), coşarcă (košarka), patići (patike), trenerk’e (trenerke), piştal’că (pištaljka) etc.

– terminologia administrativă: sud (sud), poziv (poziv), sudiie (sudija)  etc.

– terminologia militară: pucovnic (pukovnik), porućnic (poručnik), la strajă (na straži), la gašańe (na gadjanju), desetarⁱ (desetar) etc.

Īn final dorim să constatăm că influenţa limbii sārbe īn acest compartiment se amplifică pe de o parte prin procesul de modernizare al societăţii - prin īmprumutul termenilor care se referă la tehnologiile moderne - calculatoare, termeni din electronică etc. unde se īmpumută termenii din limba sārbă, iar pe de altă parte datorită discontinuităţii teritoriale dintre Banatul iugoslav şi teritoriile romāneşti de dincolo de frontieră.

Conf. univ. dr. Romanţa IOVANOVICI, Novi Sad, Serbia

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com