Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

IMN  PATRIARHULUI IUBIRII 

1600 de ani de la Înviere

- Lumea creştină -

Cu prilejul prăznuirii la 13 noiembrie a Sf. IOAN GURĂ DE AUR

Prof. drd. Gheorghe Constantin NISTOROIU

" Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decât dragostea celui mai  mare sfânt faţă de Dumnezeu "

( Părintele Arsenie Boca )   

      Picurii noi ai dulcei Psaltiri, i-au ţesut viaţa din ceriu, adunând în inima sa dulceaţa cântarii Liturgice, precum floarea strânge în corola ei siropul pământului. Ruga topită în unda luminii, împrăştie mireasma de nectar sortită veşniciei.  Crainicul Mirelui deschide portiţa-ncrustată cu efigia Cavalerului Thrac, păşind pragul străvechi milenar al Sfintei Grădini Geto-Dace, zidită de primordiala dinastie “ ION “ , anagrama absolutului “ NOI” = “ EL+ TU+EU “,  arhibinecuvântată de Cel Întâi Chemat , ANDREI. Aşa îl socot ca sfânt lăcaş al dragostei pentru Creatorul, Mântuitorul şi Sfinţitorul său pe IOAN - Adâncul de înţelesuri, catapeteasmă de heruvimi, naos cu credincioşi, inimă, icoană şi suflet de altar, în necontenita şi Sfânta sa slujbă, aprinsă mereu de dorul după Dumnezeu.

      Rugile fără de număr, curate şi miruite cu harul Ucenicului prea iubit- Apostolul Ioan, i-au  dăruit o bogăţie de rosturi ( Taine ). Hărăzit cu sacrul destin, sfielnic intrând în Lumina cea lină, cu stropii serafici pe frunte, Îngerii îl întimpină-n uşa cu ramuri de Viţă, de aur şi floare. Cu capul plecat şi grumazul smerit, trece pe sub Sfânta Cupolă a Sfântei Sofia, cu Îngerii-n poala de hermină, cătând cu uimire mâna Preacuratei pe care să-şi pună pecetea iubirii. În vârful amvon al ascezei sfinte, Omilii se prind, icoană slăvită Pantocreatorului.

              Cu angelicul genunchi îndoit în dumnezeiasca meditaţie, suspină adânc de prăpăstii sure.   Mâinile -slugi păstorite sărută dalbul prestol, încrustând cu inima pe stâlpii Credinţei Poemul iubirii către Corinteni al marelui PAVEL.  Cutezând mai departe, lăcrimând în conuri de crin, întăreşte mărturia Vestirii celei Bune, Atotfrumoasei Fecioare. Iconostasul sufletului său- piatră de hotar între cer şi pământ, reflectă sfintele semne ale cereştii slujiri. În sfintele odăjdii, sub psalmii de foc, minunat înfloreşte în  primăveri fără număr Poezia CRUCII.  Ca o mireasă s-a-mpodobit, cu perle de har, cât bobul de mir pentru Cărărea slujirilor sfinte, OLIMPIADA, mult prea aleasă, pecetluind legământul sărutării de foc pe sfinţitul stihar al celui mai ales orator divin.

               Tâlcuri, prea sfinte, obraz de lumină, grăbită zburând să sărute frumoasa Prescură. Cu dalbele plaiuri de gand, se desprinde-n petale de rouă, fierbinte dorind năframa Blândului Miel, circumscrindu-se în sfânta pecete a Crucii. Neprihănită-n tărâmul slujirii prea strâmte, sângerând de necuprinsa Iubire, OLIMPIADA se apropie de masa cu Daruri a Sfântului TATĂ, ce-a trudit în bobul de ţarini, chipul credincioşilor Săi.  Îngereşte îmbrăcată în râvna înţeleaptă a Fricii de Sus, se închide sub pârga prea sfintei doriri.    Deodata înconjoară cu dorul ei sprinten setea din adâncul pustiei…

               Şi, Cerbul IOAN, urcând spre ale munţilor creste, aude lăuntrul Celui cu fruntea-nspinată, pe drumul cel scump ce oiţele-şi cheamă… Cu voia prea blândă lucind, ca spicu-n bătaia chindiei, cu talpa rănită adânc de ghimpii surghiunului, inima i se umple de sânge şi plină se varsă-n potirul nădejdii.  Încins cu putere de arhanghel, cu epitrahirul răspunderii sfinte, străpunge cu sabia Cuvântului cangrena aristocratică a Imperiului.  Felonul elocinţei răsfrânge aur şi floare întregului auditoriu.Dar cei risipiţi în ostentativele  bogăţii, văd doar rugină şi mucegai.

               Un fior sacadat de mâhnire, împroşcă vulcanic spre aripile lui de Vultur, prefăcându-l în CORB,ce-şi prevesteşte destinul: "CRA !" CRA!" "CRA! " - "Mâine!", "Mâine !", "Mâine !" - tălmăcindu-se şi ca jertfă dar şi ca nădejde apropiată a biruinţei. Fulgerul ţâşnit din amvonul minţii sale şi brâul puterii diplomatice i-au conferit aura de IOAN Hrisostomul sau IOAN GURĂ DE AUR . Din ceruri sosiţi, mulţime de oaspeţi îl aude cântând ca o liră divină în care pătrunde Duhul curăţitor şi dătător de viaţă, intonându-i chemarea : de a iubi ca Dumnezeu. Fiecare Psalm, rostit cu smerenie din prima zi a chemării sale, a fost ca o blânda mireasmă a mamei sale, ANTUZA (“ înflorire “ în thracă ) , care a înflorit pajiştea de brocart a “ răbdării de foc “.

          Credinţa cu care îi trata pe toţi, nădejdea ce o aflai în jurul său, prietenia ce l-a legat de confraţii săi ierarhi, Vasile cel Mare şi Grigorie de Nazianz, i-a oferit ţesătura de aur, în care a brodat  tratatul “ Despre Preoţie “ -prin care ni se deschide o lume a păcii, a purităţii şi a iubirii. Taina Mielului, îi aprinde  inima rubin, cu miezul de sânge, în el înflorind privirile semeţe ale Crucii, din care se preling aburi de Pâine…

            Deplin conştient şi convins, s-a dăruit cu tot viul din el ca un vin ce curge din teascul menirii. Gingaş şi blând se lasă tăiat în frumoase miride, de ales prinos al recunoştinţei, liturghisind Ierarhia Cinstirii Treimice . Murmur zburdalnic de miei, pe sub Tâmpla Carpaţilor milenari coboară în chemările lor cristaline Jertfa Patriarhului Iubirii.  Năvala de psalmi se opreşte îngrozită de ţipătul păgân : " Răstingneşte-l ! Răstingneşte-l ! Răstigneşte-l !"   Muntele Tainei îmbrăcat într-al bucuriei veşmânt se prăvale în adâncuri …

           Obrazul de mamă al Crucii se sfâşie în două …   O steluţă a sfintei nădejdii se izbeşte de stâncă amuţind de mirare, când din valuri Sibinele cântă doxologia Învierii : "A înviat ! A înviat ! A înviat !"

Prof. drd. Gheorghe Constantin NISTOROIU

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)