Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Īntoarcerea la Dumnezeu şi la noi īnşine

După Simpozion" - citiţi şi articolul - "Mărturie de credinţă şi artă"

Melania CUC, redacţia Agero

Īntr-un cadru cu conotaţii de cultură cinegetică opţională, īntr-un colţ de lume care, īncă mai este curăţată lacrima Precestei, şi la doar un pas de Om de rugăciunea mănăstirească, acolo, la Lăpuşna din Munţii ce ne dau lemnul de rezonanţă al viorilor de la Reghin,-acolo am oprit şi am gāndit de bine vreme de trei zile cu nopţi scurte de vară.

Am fost īn mijlocul unor oameni ce ţin pe linia de plutire ultimele comori de spirit şi cultură, artefacte īncă palpabile ale unui trecut spiritual-cultural neaoş. Sub egida Ministerului Culturii şi sub directa organizare a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Mureş, la iniţiativa scriitorului şi Directorului Executiv a acesteia, domnul Nicolae Baciuţ,- Simpozionul avānd ca titlu VALORILE PATRIMONIULUI BISERICESC- MĂRTURIE DE ARTĂ ŞI CREDINŢĂ,-aflat la prima sa ediţie, şi-a atins parametrii scontaţi de organizatori, şi-a depăşit cu mult şi lăudabil limitele de program īn sine, devenind pe parcursul celor trei zile, un proiect īn derulare cu valenţe europene certe dar care se sprijinea pe solul fertil romānesc.

Invitaţii, colegi īntru aceeaşi misie, cea de salvare a Culturii Naţionale, reprezentanţi ai instituţiile similare din judeţele: Bihor, Sălaj, Suceava, Bistrita- Năsăud, şi reprezentatul Ministerului de resort, s-au informat reciproc pe tema anunţată, au dezbătut idei interesante īn cadrul unor mese rotunde.

Īn centrul atenţiei a stat soarta, starea de fapt a patrimoniului spiritual cultural īn clipa prezentă, şi s-a venit cu detalii şi date sugestive, de ultima oră, īn edificare şi susţinerea fiecărui punct de vedere īn parte, atingīndu-se, īn concluzii, centrul nevralgic,-unul generalizat pentru toate aceste judeţe, care au īn comun o zestre ce face interferenţa culturală dintre Transilvania şi Moldova īntr-un mod inedit; puncte de referinţă ale artei arhitectonicii bisericilor de lemn, care pot fi īntālnite pe ambii versanţi ai Carpaţilor Orientali.

Programul extrem de dens, fixat pe tematica anunţată, nu s-a rezumat doar la lucrări de sală şi expuneri virtuale. Chiar de-a doua zi s-au făcut incursiuni īn diferite localităţi din zona Gurghiului, pentru a vedea īn sit-um, la ele acasă, bisericutele de lemn vechi de secole.

Una mai specială decāt alta, aceste ctitorii ţărăneşti, fiecare īn parte ar putea beneficia, īn detaliu, de pagini şi lucrări monografice.

Nu doar oamenii, care ţin īn acte şi-n suflet evidenţa acestor bijuterii de taină, care par menite a ne atesta istoria ca neam prin veşnicie, s-au simţit emoţionaţi īn fata iconostasului bisericuţei de lemn de la Reghin, lăcaş vechea de cānd lumea şi care a fost redat viitorului. La Săcălazul de Pădure, un sat ce abia īşi trage respiraţia după tumultul istoriei milenare, o bisericuţă ca o ladă de zestre face legătura īntre timpi şi spaţii,- este ce a mai tainică biserică īn care am păşit īn viaţa mea, eram acolo ca şi cum aş fi fost iertată de toate păcatele umanităţii şi am fi reintrat pe portiţa de la Grădina Edenului.

Ca arhitectură, lacasul acesta bisericesc pecetluieşte legătura culturală din totdeauna dintre Moldova lui Ştefan şi inima Transilvaniei,a Ardealului nostru mereu gata să-şi ia bisericuţele de nuiele şi lemn pe umeri, să se retragă vremelnic īn codrii, īn faţa opulenţei şi trufiei continentale.

O istorie īn imagini din văpseluri vegetale am desluşind privind de-a lungul si de-a latul pereţilor,aşa cum erau ele redate īntr-un registru artistic inimitabil.

Dar, nu doar īn satul de sub munte, şi īn oraş, la Muzeul Etnografic din Reghin, participanţii la sesiunea de referate ştiinţifice, s-au comportata ca specialişti īn domeniu dar mai ales ca Oameni, ca romāni interesaţi de cunoaşterea vechii civilizaţii din zona Mureşului Superior.

La doar cāţiva paşi de asfaltul şi marasmul citadin, acolo se putea simţi pe viu starea dumnezeire care rezultă numai din lucrurile simple dar… temeinic aşezate pe locul lor de drept.. Am văzut bisericuta nouă, ridicată din ceea ce a mai rămas din carnea şi sāngele străvechii biserici de lemn din Iara, tot atātea stări generatoare de nostalgie după un timp mai bun.

Colo, īncă un vinovat fără vină, aşa păream a fi eu, cea fără studii şi īndatoriri parafate pentru a salva aceste lăcaşuri, de la moarte sigură. Asta a fost mai īnainte de ai fi īntālnit, cunoscut pe oamenii care Lucrează īn umbră pentru fiecare cm pătrat din ceea ce ne/a mai rămas din acest patrimoniu bisericesc.

Am revenit de la Simpozionul organizat impecabil de Nicoale Băciut , eliberată de complexul neputinţei īn faţa dezastrului doar aparent iminent. Nu mai sunt atāt de convinsă cum eram alaltăieri, că suntem chiar pa buza prăpastiei.

Aveam specialişti redutabili şi cu potenţial sufletesc capabil să-i facă puternici, capabili să treacă peste greutăţile aparente, vizibile, şi să ne determine şi pe noi, toţi,- cetăţeni şi oameni de Stat, să īnţelegem că… fără istoria scrisă pe lemnul iconostasului nostru strămoşesc suntem efemeri.

Īncă ne iubeşte Dumnezeu cāt şi bisericuţele străvechi de lemn sunt īn agenda celor care se luptă pentru un bănuţ īn plus de la fiecare guvern , pentru o şindrilă nouă pe turla arsă de ploi dintr-un sat cum este cel pe care l-am vizitat i ultimele 3 zile ale lunii lui Ciresar.

Parcă, pentru a demonstra că mai există īncă nu doar speranţă ci şi certitudine şi mai ales sunt oameni care duc tradiţia mai departe, īn cadrul lucrărilor simpozionului din umbra castelului de la Lăpuşna, la doi paşi doar de Mănăstirea şi bisericuţa de lemn cu hramul Sf. Nicuale, acolo a avut loc şi vernisajul unei inedite expozitii de icoane pe sticlă şi lemn, realizate cu măiestrie de două doamne, artiste dar şi specialiste īn Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi patrimoniul Cultural Naţional din Mureş.

Tot acolo, īn sala cu lambriuri vechi de stejar, pe sub candelabrele pe sub care regi şi preşedinţi vremelnici ai Romāniei, şi-ai purtata paşii şi destinele,- pe parcursul acestor zile de simpozion cultural spiritual s-a simţit cum parcă aripa īngerilor din icoanelor mai vechi sau mai noi băteau pentru romāni.

Nu a fost defel timp de zăbavă, s-au lansat şi cărţi noi,- toate īn legătură directă cu evenimentul central,- splendide albume de artă, - veriga de legătură īntre vechi şi nou, prin aducerea īn faţa noastră a unor imagine ce vor intra īn casele noastre şi ne vor lumina ca o candelă plină cu mir.

Īn acest context nu am fost printre cei care, odată īntorşi acasă,la birou, īşi fac decontul financiar dar şi gāndesc la alte proiecte eligibile, pentru că sunt ceea ce-mi place să-i numesc administratori ai comorilor noastre, la nivel de judeţ.

Privilegiată, eu am revenit acasă nu numele unor prieteni noi īn agenda de telefon, dar mai ales cu acea stare de Bine şi de Grijă, pe care ţi le dă credinţa ,că… ceea ce s-a spus şi văzut acolo a făcut parte din Planul lui Dumnezeu.

Dacă se spune că… Răsplata cea mare ne aşteaptă īn ceruri,- mi-aş dori, aici pe Pămānt, Nicoale Băciuţ să primească, aşa cum se cuvine de drept, ajutorul semenilor săi şi īn viitorul Proiect.

Semnez acest ,,act,, de credinţă cu convinsă că datorită acestui Om şi colaboratorilor săi, am fost fie şi numai cu un lat de palmă şi doar pentru trei zile de vară, mai aproape de Cer.

Fotografii: faceţi un click pentru a le mări

Melania Cuc

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)