Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

IOAN ŞULEA - „MAREA TAINĂ”

Mari artişti

Nicolae Băciuţ

Ioan Şulea este un artist ajuns la vârsta deplinei maturităţi, vârstă la care locul experimentelor e luat de demersuri de substanţă, valorificatoare ale acumulărilor existenţiale şi artistice. Vârstă la care identitatea creatoare capătă pregnanţă, recognoscibilitate.

Ioan Şulea s-a născut la 8 parilie 1960, la Reghin, judeţul Mureş.Este absolvent al Institutului de Arte Plastice ,,Ion Andreescu,, Cluj-Napoca, secţia pictură, clasa prof.Victor Ciato. Din 1993 este membru titular al UAP din România.

A avut mai multe expoziţii de grup în ţară şi în strainătate, şi altele personale dintre care amintim: 1992- Târgu Mureş, Galeria Fondului Plastic; 1993- lttre- Bruxelles, Belgia: 1994 – Târgu Mureş, galeriile UAP, din PalatulCulturii; 1994- Lecce, Italia; 2002- Târgu Mureş, galeriile UAP, din Palatul Culturii; 2002 – Montihna le Bretonneux , Franbţa; 2003- Târgu Mureş- Banca Comerială Română; 2003- Mosbach, Galeria Strumann, Germania; 2003- Heilbronn, Glaeria Strumann Germania; 2007 – Târgu Mureş, Galeriile UAP din Palatul Culturii.

Ioan Şulea are un univers al său, după ce a traversat zone în căutarea timbrului propriu, inclusiv în teritoriile sacrului, pictorul neezitând, în cele din urmă, să găsească semnificaţii artistice în semnul religios. A ajuns la Potirul de împărtăşanie, nu accidental, ci după ce a trecut prin filtrul sensibilităţii sale întâlnirea cu icoana, după ce a căutat sensuri plastice ale luminilor bizantine. Un univers deopotrivă ademenitor şi riscant. Ca şi prapurii mai ieri pentru Horia Bernea, Potirul Sfânt devine pentru Ioan Şulea sursă inepuizabilă a demersului plastic, cu toată încărcătura sa simbolistică.

După cum se ştie, prin conţinutul Sfântului Potir (Trupul şi Sângele Domnului - ca esenţă a Sfintei Împărtăşanii) se împlineşte Liturghia. Potirul Sfânt este istoria vie a Bisericii. Nici literatura, nici arta plastică n-au rămas indiferente la conţinuturile liturgice ale Sfântului Potir. Acesta se regăseşte în iconografia creştină românească în mai multe ipostaze: îl ţine în mână Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Arhanghel Mihail, Sf. Zosima (când o împărtăşeşte pe pustnica Maria egipteanca), apare şi în „Cina cea de taină”, în „Iisus cu viţa de vie”.

Tema o regăsim şi la pictori contemporani, între care Florin Mitroi, Dan Palade, dar şi la un preot, un anume părinte Ioan, ale cărui potire pe pânză ilustrează diverse reprezentări ale Potirului în compoziţii în care geometria fondurilor ca şi gamele cromatice sunt reduse la minim, potirul fiind plasat în centru, ca o lumină, nu doar formal ci şi simbolic. Şi potirele lui Ioan Şulea sunt plasate pe axa centrală a compoziţiilor, ca un axis mundi. Potirele lui Ioan Şulea sunt generice, prin ele se face evanescentă graniţa dintre realitatea liturgică şi cea plastică, uneşte transcendenţa cu imanenţa, pune profanul în ecuaţie cu sacrul, într-o intersectare a abstractului cu figurativul, într-o împăcare a lor.

Pictorul îşi asumă un demers îndrăzneţ, chiar dacă nu e de pionierat. Stoarce de sensuri un simbol, cel al obiectului liturgic, într-o eleganţă a rostuirii şi rostirii plastice. Transferul de semnificaţii nu scoate metafora plastică din sacralitate, nu o goleşte de conţinutul ei primordial, euharistic. Îi caută însă mereu alte chipuri, alte reprezentări, alt relief. Toate rămân însă pe aceeaşi axă, toate încearcă să circumscrie Marea taină.

Cred că prin „Marea taină”, Ioan Şulea s-a redescoperit pe sine, a găsit acele resorturi detaşate de mode, prin care poetica sacrului să se situeze la înălţimea obligatorie pe care o presupune tema.

Expoziţia, care a avut loc la Sala UAP din Bistrita, în vara trecută, a fost ingenios panotată şi susţinută de un Catalog realizat (cu sprijinul lui Georg Lecca) în condiţii grafice de excepţie, prin grija lui Oliv Mircea.

Nicolae Băciuţ

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)