Reclama Dvs.

Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri






 

de Gérando

Titus Filipaș

 

Dintre Ideologii primari, după Condillac şi Destutt de Tracy, Jules Michelet cunoaşte cel mai bine opera lui de Gérando. (Joseph Marie, baron de Gérando) .Presupun că exprimă opinii despre aceasta şi în faţa studenţilor săi români. Vin cu o mărturie care, indirect, confirmă. În primul rând să reamintesc că tomurile şi revistele strânse în prima jumătate a secolului XIX în biblioteca Şcolii Centrale din Craiova fuseseră arse la 1848 de otomani pentru încălzirea pilafului (Ienicerii nu procedau aşa din răutate, ci din pură utilitate).

 

Chiar dacă vreo lucrare a lui Gérando se va fi aflat iniţial în acel fond, noi nu ştim, nici nu mai putem şti. Să mai reamintesc de asemenea şi numărul mare de astronomi olteni, formaţi începând cu cea de a doua jumătate a secolului XIX. Cum s-ar putea explica propensiunea lor pentru astronomie şi succesul lor în această ştiinţă ? În fine, să-l reamintesc pe inventatorul britanic al computerului, Charles Babbage, şi mărturisirile acestuia. Articolul său despre computer, o maşină Turing de facto, fusese publicat într-o revistă britanică de astronomie. Babbage spunea sincer că a fost influenţat în creaţia matematică (şi informatică) de lucrările ideologului primar francez de Gérando. Foto jos: Hora Unirii la Craiova, de Theodor Aman

 

 

Istoriceşte, începând cu domnia lui Barbu Ştirbei, biblioteca Şcolii Centrale din Craiova se va completa iarăşi, chiar îmbogăţindu-se foarte mult. Ulterior, Şcoala Centrală din Craiova se va transforma în Colegiul Carol I. Acum, în povestirea aceasta a mea intră în joc un fost deţinut politic şi refugiat din Cadrilater. Anii de puşcărie politică îi blocaseră studiile. Însă avea o inteligenţă nativă şi o curiozitate vie. Din cauza aceasta l-am avut prezent într-o clasă de liceu seral ca un elev vârstnic. Adunase un fond de cărţi vechi şi m-a invitat acasă la el ca să le văd şi să-mi exprim opiniile.

 

M-a surprins, dar m-a şi derutat în acelaşi timp, un manual de Logică scris de un profesor de la Colegiul Carol I din Craiova. Cartea data din Belle Époque, şi dacă-mi aduc bine aminte, avea înscris pe ea anul tipăriturii 1912. Ei bine, profesorul de la fosta Şcoală Centrală descria în manualul destinat învăţăturii elevilor olteni de la Colegiul Carol funcţionarea unei maşinării logice capabilă de a face un set de operaţiuni pentru care, agregate, profesorul de la Craiova folosea la anul 1912 verbul „a ordina”. Dar cuvântul „ordinator” (egal computer) a fost inventat abia după cel de al doilea război mondial. Profesorul a murit în hecatomba „dăscălimii” române din primul război mondial.
 

Titus Filipaș

Sursa: https://blogideologic.wordpress.com/2012/12/

 

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 

 

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu. Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)