Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

La PETROVA,

EMINESCU este īncă viu!

Anca GOJA

Īn ultima săptămīnă, Petrova a devenit cea mai culturală comună a Maramureşului, organizīnd, pentru a XXXIII-a oară, Manifestările Eminescu. Iniţiate şi organizate de poetul prof. dr. Ion Petrovai īmpreună cu al său Cenaclu de cultură şi art㠄Mihai Eminescu”, manifestările şi-au dovedit, īn timp, calitatea şi consecvenţa nu doar prin numele grele ale literaturii care au participat la o ediţie sau alta, ci şi prin creatorii pe care i-au născut şi care, īn ultimii ani, şi-au certificat valoarea prin diverse cărţi publicate.

Evenimentele organizate an de an la Petrova de ziua lui Mihai Eminescu au meritul de a sădi īn sufletul elevilor de aici dragostea pentru creaţia lui, dar şi de a da un impuls cercetării īntregii creaţii eminesciene, ferind-o de a se īmpietri īn cele cīteva clişee pe care, din păcate, şcoala le perpetuează generaţie după generaţie. Sensibilitatea şi profunzimea textelor eminesciene sīnt, fără discuţie, actuale, trebuie doar să facem un mic efort de a le descoperi, de a citi şi savura şi altceva decīt cele cīteva poeme răs-comentate şi răs-analizate pe băncile şcolii.

A īnceput īn 1967...

O istorie completă a manifestărilor de la Petrova dedicate lui Mihai Eminescu īncepe īn toamna anului 1967, cīnd Ion Petrovai a fost repartizat la şcoala din localitate, ca profesor suplinitor. Tocmai absolvise cursurile liceului "Mihai Eminescu" din Satu Mare, contaminīndu-se cu morbul eminescian pe mai multe  filiere: Pădurea Eminescu de pe Dealul Comja de līngă Seini, bustul poetului din faţa liceului sătmărean care īi purta numele, prima lucrare īn mozaic reflectīnd o temă eminesciană, pe care elevul Petrovai o admirase. La doar cīteva luni după sosirea la Petrova, īn decembrie 1967, tīnărul profesor īnfiinţa Cercul de literatură şi creaţie „Mihai Eminescu”, constituit la nivelul claselor V-VIII. „Actul de īnfiinţare” l-a constituit dramatizarea a două poeme eminesciene, „Luceafărul” şi „Scrisoarea III”. Īncepută năvalnic, activitatea cercului a trebuit stopată după doar două luni, căci īn februarie 1968 Ion Petrovai pleca la oaste, reluīndu-şi activitatea de dascăl de limba şi literatura romānă de abia de la 1 septembrie 1969.

Un sprijin consistent īn īncercarea sa de a forma elevi sub egida Cercului de literatură şi creaţie „Mihai Eminescu” a venit din partea dascălului Efrem Ştirbu, fiu al Basarabiei şi pasionat de pictură. Anii au trecut īn zbor, iar pe 5 ianuarie 1977 avea loc prima ediţie a Manifestărilor Eminescu. Era organizată de Cenaclul de cultură şi art㠄Mihai Eminescu”, fostul Cerc de literatură, ai cărui membri crescuseră, absolviseră liceul, unii deveniseră studenţi īn diferite centre universitare, dar fără a-şi abandona pasiunea pentru creaţie şi pentru Eminescu.

Au sfinţit locul

„Īn acest context, s-a realizat o etapă de creştere valorică. La un moment dat, eu eram pe punctul de a pleca din sat. Devenind īntre timp student, mi s-a oferit ocazia de a pleca la oraş, respectiv īn Cluj, unde eram student, să fiu fie corector de ziar, fie redactor, fie să aleg formule de a gīndi altfel viaţa. Avānd īn vedere că īn această perioadă eram īn corespondenţă cu Geo Bogza, m-am dus la marele maestru şi l-am īntrebat care ar fi soluţia. El a zis: «Alegi ce vrei, dar eu cred că e mai bine să sfinţeşti locul tău. Fă acolo ce poţi!». M-am īntors acasă, decis să fac acest lucru. Cea mai mare stare benefică mi-a făcut-o preotul Leonid Vulpe, care a schimbat cu totul statutul nostru. Dacă starea mea mai boemă era judecată īn fel şi chip, cīnd a văzut lumea că preotul este alături de mine, m-a privit cu totul altfel”, īşi aminteşte poetul.

Īmpreună cu toată pleiada de oameni care i-au stat alături īn demersul său de omagiere a poetului naţional, Ion Petrovai i-a trimis lui Geo Bogza o scrisoare deschisă, la care acesta a răspuns: „Ce sfaturi să dau eu celor din Petrova? Să privească cerul cu stelele, să asculte murmurul apelor, să citească, să citească, să citească... şi-n orice īmprejurare să fie sinceri cu ei īnşişi. Mai mult nu am de spus. Geo Bogza”. Īmbogăţit cu atīta īncredere, Petrovai a reuşit să imprime cenaclului şi Manifestărilor Eminescu un parcurs crescător.

Cenaclul are şi īn ziua de azi īntīlniri, de obicei lunare, pe 15 ianuarie şi, respectiv, pe 15 iunie avīnd loc şedinţe festive, unde sīnt invitaţi scriitori din Maramureş şi din īntreaga ţară. De-a lungul timpului, au trecut pe aici Ioan Alexandru, Laurenţiu Ulici, Ion Iuga sau Mircea Zaciu. Dar nu doar cu aceştia se mīndresc organizatorii, ci şi cu cei 9 creatori pe care i-au dat Cercul şi Cenaclul "Mihai Eminescu" şi care au publicat, īn ultimii 5 ani, 11 cărţi, la diverse edituri, de la cele mai mici pīnă la Editura Academiei. Iată numele autorilor: Ilie Gherheş, Gavrilă Bilaşcu, Ştefan Bilaşco, Alexandru Bogdan Petrovai, Vasile Dohotar, Ioan Ardelean, Monica Roman, Dumitru Borda, Ion Petrovai.

Eminescu, descoperit de cei mici prin spiritul de competiţie

Ca īn fiecare an, şi ediţia a XXXIII-a a Manifestărilor Eminescua durat o săptămīnă īntreagă, la organizarea evenimentelor aducīndu-şi aportul diverse instituţii şi asociaţii: Primăria şi Consiliul Local Petrova, Parohiile Ortodoxe Romāne Petrova, căminul cultural din localitate, Biblioteca, Grupul Şcolar „Alexandru Filipaşcu”, Fundaţia „Prof. univ. dr. Gheorghe Bilaşcu” - Petrova, Şcoala cu clasele I-VIII Crasna Vişeului, Cercul pedagogic al profesorilor de limba şi literatura romānă din zona Vişeu. Numeroase au fost şi instituţiile judeţului care au colaborat la organizarea manifestărilor. Diverse expoziţii, dezbateri, recitaluri de versuri, audiţii de piese muzicale pe teme eminesciene etc au constituit miezul evenimentelor.

Manifestările au culminat joi, 15 ianuarie, la aniversarea marelui poet, cīnd au avut loc cele mai multe activităţi. Dimineaţa le-a fost rezervată dascălilor şi bibliotecarilor, care au participat la o dezbatere pe tema „Eminescu īn bibliografia şcolară", şi elevilor, care s-au īntrecut la un concurs tip „cine ştie, cīştigă”, cu īntrebări din viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Aceasta a fost o īncercare a dascălilor de a trezi īn rīndul celor mici interesul şi curiozitatea faţă de creaţia eminesciană: „Elevii de azi nu-l văd pe Eminescu atīt de cald cum l-am perceput noi, dar noi cultivăm spiritul competiţiei şi cunoaşterea. Īn felul acesta, ei reuşesc să se apropie de Eminescu. Dar, mai ales, prin cīntec. Noi avem şi grupul vocal al copiilor din clasele V-VIII, care cīntă magnific 12 piese pe versuri de Eminescu. Īn general, cīnd facem spectacole cu public, alternăm muzica şi poezii ale creatorilor petroveni”, a precizat Ion Petrovai, doctor īn filologie al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj şi profesor asociat la UBB, filiala Sighet.

Primăria Petrova are un bust al lui Eminescu

Tot dimineaţă, participanţii la Manifestările Eminescu s-au īntīlnit cu primarul ing. Ion Petrovai, īn biroul căruia a fost amplasat un bust al lui Mihai Eminescu, dăruit de Constantin Bebe Ivanovici, preşedintele unei asociaţii de revoluţionari. La ora prīnzului, la Parohia Ortodoxă Romānă I Petrova a fost oficiat un Te Deum pentru Mihai Eminescu, īn final dīndu-se citire mesajului adresat petrovenilor cu ocazia aniversării poetului de către PSSa Justin Sigheteanul. Cel mai consistent moment al zilei a avut loc imediat după aceasta, la Grupul Şcolar „Alexandru Filipaşcu”, unde s-a desfăşurat o şezătoare literară, minţile participanţilor fiind cu atīt mai treze cu cīt mai īngheţat era aerul din īncăpere.

Printre invitaţii care şi-au lăsat o parte din căldura trupului şi a sufletului acolo s-au numărat poetul şi pictorul Ion Nicoară, romān stabilit īn Arizona şi venit la Manifestările Eminescu după ce a citit despre ele īn „Graiul”, poetul de expresie ucraineană Iuri Pavliş, parodistul Lucian Perţa, scriitorul Vasile Iuga de Sălişte, poeţii Lupu Petrovan şi Gavril Ciuban, părintele poet Vasile Luţai, bibliotecarul Adrian Mandric, generalul īn rezervă Alexandru Leordean, Dumitru Borda, folcloristul Vasile Mleşniţă, Ioan Hapca, Mihai Lazăr, Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului, senatorul Gheorghe Mihai Bārlea, deputatul Vasile Berci, Ion Beuca, unul dintre liderii PNŢCD Maramureş, primarul de Petrova, ing. Ion Petrovai, primarul de Călineşti, Mihai Nemeş, Constantin Bebe Ivanovici şi alţi cīţiva membri ai asociaţiei de revoluţionari pe care o conduce.

„Sarcina noastră este să trăim sentimentul Eminescu onest”

Īncepute timid, discuţiile au prins curīnd consistenţă. Obişnuit din viaţa politică să le vorbească oamenilor, Gheorghe Mihai Bārlea, autor al unei cărţi dedicate lui Mihai Eminescu, a fost unul dintre cei mai activi participanţi la colocviu: „Continuă să mă frămīnte ideea că nimeni nu s-a identificat īn cultura romānă atīt de profund cu patria lui ca Mihai Eminescu. Sigur că nu toţi putem spune ceva nou, ceva inedit despre opera lui, dar sarcina noastră este să trăim sentimentul Eminescu onest. Fiecare generaţie īl receptează pe Mihai Eminescu altfel, el se autoīnnoieşte mereu īn spaţiul culturii romāne, dar rămīne steaua polară a neamului nostru”.

Dacă Gavril Ciuban a mărturisit că a īnceput să scrie poezie atunci cīnd l-a citit pe Eminescu, Lupu Petrovan a insistat pe ideea unui Eminescu imposibil de epuizat: „Despre Eminescu s-au scris zeci de mii de pagini şi cīteva sute de volume. Nu ne-ar ajunge o viaţă să le citim pe toate. Dar Eminescu tot necunoscut rămīne. Vă provoc pe toţi să citiţi de 10 ori o poezie de Emienscu şi vă garantez că la fiecare citire veţi găsi o nuanţă nouă. Această capacitate de a cuprinde īntr-un vers, īntr-o strofă, īntr-o poezie nenumărate idei īl ridică enorm īn ochii noştri şi īn ochii lumii”.

Eminescu şi religia

Folcloristul Vasile Mleşniţă a dat o altă turnură discuţiei, aducīnd īn atenţie valoarea ideilor filosofice răspīndite īn opera eminesciană şi enunţīnd chiar c㠄se bănuieşte că Eminescu ar fi intuit Teoria Relativităţii īnaintea lui Einstein”. Mleşniţă a insistat, apoi, pe combaterea ideii induse īn timpul regimului comunist cum că Eminescu a fost un liber-cugetător a cărui operă nu are o latură teologică: „Găsim la el imagini preluate din Biblie. De exemplu, partea I a «Scrisorii a III-a» īncepe cu visul sultanului, cu acel copac care creşte, reprezentīnd īntinderea īmpărăţiei lui. Imaginea e luată din Biblie - visul lui Nabucodonosor, descifrat de Daniel. Tot de acolo este luată imaginea bătrīnului mag. «Memento mori» se referă la «Eclesiastul» - «deşertăciunea deşertăciunilor»”.

Dr. Mihai Dăncuş a aderat şi el la ideea aceasta povestind că, pe cīnd era elev, a găsit īn biblioteca tatălui său cartea „Eminescu īn rugăciune”, pentru posesia căreia a fost sancţionat la internat. „Eminescu are multe poeme care fiecare īn parte constituie cīte o rugăciune”, a opinat directorul Muzeului Maramureşului.

Eminescu, greu de tradus

Hohote de rās a stārnit Ion Nicoară cānd a povestit cum, īn Statele Unite, i-a căzut īn mīnă o carte de poezii de Mihai Eminescu traduse īn limba engleză, şi unde superbul vers „Codrule, codruţule/ Ce mai faci, drăguţule?” era tradus „Forest, forest/ How do you do?”, īntr-o formulă nefericită, golită de orice farmec. Cu toate acestea, vorbitorii au atras atenţia asupra faptului că există şi traduceri mai reuşite ale poeziei eminesciene, chiar dacă demersul īn sine e unul prăpăstios: „Ar trebui un traducător de geniu pentru a-l surprinde pe Eminescu īn unicitatea şi irepetabilitatea lui. Tocmai de aceea, puţini oameni de cultură din afara ţării īi recunosc valoarea universală, căci Eminescu s-a identificat extraordinar de bine cu limba şi spiritualitatea romānească”, a opinat Bārlea.

Acesta nu a ocolit nici valoarea de gazetar a lui Mihai Eminescu, care īn diverse probleme de actualitate la ora aceea a avut intuiţii geniale: „A surprins problema Transilvaniei cum n-a reuşit nimeni, nici măcar A. D. Xenopol. Cīnd a pornit războiul de independenţă, el a avut o atitudine singulară, spunīnd că, dacă trec ruşii pe aici spre Balcani, nu va fi prea bine, căci ei nu prea ştiu să se retragă... A fost acuzat de antisemitism, s-a spus că ar fi precursorul legionarismului, dar el a spus clar că nu are nimic cu evreii, ci īi detestă doar atunci cīnd īi spoliază pe ţăranii romāni", a mai precizat Bārlea, fiind susţinut şi de Vasile Berci, care a ţinut să sublinieze actualitatea scrierilor politice ale lui Mihai Eminescu din coloanele ziarului „Timpul”.

Creaţia eminesciană nu s-a prăfuit

Cei prezenţi au vorbit şi despre teoriile dezvoltate de Mihai Eminescu īn domeniile istoriei şi economiei, despre puterea lui de a gīndi īn concepte europene, moderne pentru vremea aceea, despre Eminescu filosoful sau Eminescu traducătorul. Iar Ion Petrovai, sufletul manifestărilor, a lansat ideea īncropirii unei biblioteci dedicate lui Eminescu, cu acces public, dar şi īnfiinţarea unei colecţii speciale numite „Umbre pe pīnza vremii”, la o editură unde să fie publicate sau republicate lucrări dedicate poetului naţional.

Una peste alta, s-a dovedit că, la Petrova, Eminescu nu a fost atārnat undeva īntr-un cui prin īnchiderea lui īn expresii clişeizate precum „Luceafărul poeziei romāneşti”, „Poetul nepereche” şi altele asemenea, că opera lui nu s-a prăfuit, ci, din contră, este īncă citită, gustată, cercetată şi discutată, că ne poate, īncă, oferi surprize şi satisfacţii sufleteşti. Manifestările Eminescu de la Petrova s-au īncheiat ieri, cu masa rotund㠄Petrova la 16 ianuarie 1989”, prin care s-au sărbătorit 20 de ani de la momentul īn care cetăţenii din localitate, supăraţi pe hotărārea autorităţilor comuniste de a uni Petrova cu Leordina, s-au revoltat, determinīnd, astfel, renunţarea la această decizie.

Text şi foto:

Anca GOJA

Baia Mare 2009

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)