Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

"Mărturisirea de credinţă literară"

Noi ne aflăm în taina timpului nemărginit (prefaţa). Index de autori - "Mărturisirea de credinţă literară"

Prezentare de carte - Cu ocazia festivităţilor legate de decernarea Premiilor Patrimoniului Românesc  - 17 martie 2006

 Impresii si pareri personale in FORUM

Pe la mijlocul verii trecute, m-am gandit deodata la o carte posibila careia ii si dadusem numele si chiar si desfasurarea continutistica, fiind uimit ca, pana atunci,  nu aparuse nici macar ideea desi imi aparea ca fiind tot atat de  "obiectiva " si "asezata -in -fiinta"  ca si o padure multiseculara, impunatoare prin tacerea misterioasa. Ii spusesem "Marturisirea de credinta literara" si in ipoteza ce se ivise cu iuteala unei fulguratii mi se infatisase ca o  " fresca de chipuri diferite",  ori ca un motet intonat pe multe voci, conjugate prin aceleasi ton fundamental presimtit in fiecare din sunetele individuale. Era noapte tarzie, catre dimineata,"ora scriitorului " ceasul marilor singuratati.

Intai si-ntai, acesta mi se paruse a fi un gand uimitor prin simplitate si chiar, intr-un anumit fel, o schita naiva , asa cum apar, la drept vorbind, cele mai multe dintre ideile concentrate in esential. Apoi, staruind asupra acestei fictiuni ce ma tulbura,  mi-am dat seama ca, daca va fi sa existe, va fi o carte cu o anumita insemnatate, mai ales ca astfel de  " tablouri de comuniune" si de  " spovedanie colectiva " nu se nasc usor si , cand se nasc, atarna greu tocmai din cauza ca sunt rare precum metalul ce nu se oxideaza. De altminteri, nimeni nu se mai gandise sa o faca sau  macar sa o gandeasca in felul unui proiect ce s-ar fi aratat a fi trebuitor astazi si mai ales maine, cand se va privi ca o rasfrangere in oglinda timpului, ce s-a intiparit si nu se mai sterge. O numisem astfel fara sa imi dau seama daca va impune prin dimensiuni sau numai prin ideea insasi si prin ceea ce doar lasa sa se banuiasca. Titlul insusi imi venise deodata, la fel ca si hieroglifa stranie ce a insemnat, mai apoi, " Cuvinte pentru urmasi " si care, la randul ei, se aduna treptat si uniform, parand a imita -la vremea aceea-caramizile tencuite  " de la sine "in alcatuirea ce urma sa fie si, in cele din urma, a si fost. Acum, acest gand avea aproape acelasi aer de enigma si nu am cutezat sa-l imprastii straduindu-ma sa-l inteleg. Nu l-am inteles multa vreme desi stiam de fapt ce anume ar fi vrut sa spuna fara a fi fost nevoie sa traduc in cuvinte sensul ce mi se aratase; abia mai incoace, cand am socotit ca a-i da si o explicatie despre cum trebuie citit totul este folositoare si trebuie facuta, mi-am dat seama ca incepe sa se descifreze si, intr-un anumit fel, se lumineaza. I-am adaugat, la numele de concentrat si de emblema,  desfasurarea interioara ce imi arata ca aici se intruchipeaza "scrisul ca religie la Romani in preajma Anului 2000 ". Aproape fiecare cuvant insemna ceva si insemna si mai mult atunci cand potrivirile lor isi reflectau semnificatii subsidiare si aluzii oranduite strat dupa strat, dezvaluindu-se in misterul lor constitutiv.
Asadar, era intai de toate o metafizica a scrisului unde ar fi trebuit sa incapa deopotriva initierea prin cuvant si dezvaluirile prin creatie, amandoua fiind notiuni ce nu apartin vietii obisnuite si, deci, contingentului. Apoi, aparea insasi ideea de participare la enigma si prin aceasta o incifrare de intelesuri ce sunt doar vehiculate de cel ce le insemneaza, adica le transforma in urma si in simbol. De aici, rezulta misiunea, adica  "   raspandirea gandului scris " in Neamul ce il facuse posibil, adica "   la Romani ". Si, in fine, Timpul in insondabila lui trecere nedeslusita:un  " timp milenarist ", o clipa ce pare a ne anunta ca " plinitu-s-a Vremea " si cand nu mai exista nici macar  o ingaduinta marunta cat un varf de ac in a face altceva decat ceea ce este de trebuinta spre a ne duce datoria pana la capat.

Astfel apareau, ca fiind de la sine intelese,"comuniunea " si "spovedania colectiva "  ce se asemana in chip tulburator cu ceea ce isi spuneau, intre ei, in vremuri de persecutie, crestinii primilor veacuri aflati in catacombe. Insa aceasta nu insemna ca   "  a ne marturisi credinta noastra literara " ar fi totuna cu a vorbi in soapta slobozita cu fereala,  " noi intre noi " , fara a o lasa sa se auda  " in afara "si catre cei ce, poate, o asteapta si ar nadajdui sa o asculte ;caci , de fapt, noi vorbim ca sa se auda si vrem sa se auda fiindca suntem incredintati ca nu gresim. Incepea, de fapt, sa se intrevada nevoia de model si, deopotriva, de interpret tutelar ce reproduce cate ceva din  " eminescianitatea " noastra constitutiva unde celui ce stie si oficiaza " tot Romanul plansu-i-sa ".

Acest fel de a vedea exista prin concluzie si il observam mai bine acum, cand infaptuirea este pornita si se va multiplica fiindca un episod nu-i de-ajuns si nici macar nu desfasoara materialul potential in toate cutele lui metafizice desi il  evidentiaza. Dar, la drept vorbind, s-ar fi putut intui mai de la inceput caci sensul lui se include in categoria Tiparului ce ne apartine si era de neinchipuit sa nu se presimta atunci cand incepea sa se manifeste.
Povestea insasi a nasterii acestei carti are insemnatatea ei si poate sa devina, in cele din urma, o fabula. Cele dintai miscari se oranduira intr-un chip firesc si fara complicatie in mitic, necontingent si in totem desi aceste componente substantiale existau si se pusesera in lucrare. In superficie, totul imi aparea descurcat si clar.  In aceasta materie socoteam ca, de vreme ce in oricare scriitor salasluieste o doctrina proprie ce ii aseaza un reazem metafizic, ar decurge ca, aparand ocazia,  aceasta s-ar putea defini mai bine si l-ar impinge sa vorbeasca chiar daca unii il cunosc (caci l-au aflat) si altii nu il identifica, fiindca totul este inca enigma si enigma poate ca va ramane pana la sfarsit. Dar, cu toate acestea, mi-am zis ca, staruind, voi ajuta sufletul sa se lamureasca si , in acelasi timp, ca si "sufletul colectiv" " va fi ajutat astfel sa iasa la lumina. De aceea poate ca  am initiat, intre multe altele, si acest gen de  "depozitii colective "  ce  vor ramane atat ca "document de epoca"  dar si ca indreptar spre a se intelege personalitate si  opera si, inca mai mult, adica "   starea Neamurilor sub vremuri."

Am inceput, deci, intreband si punand cateva intrebari ce au creat sentimente destul de diferite, uneori aparand si impresia unui chestionar ce se intrebuinteaza curent. Unele dintre acestea aveau , intr-adevar, aceasta trasatura dar odata ce se inainta incepea sa se bage de seama ca se amesteca in totul si un  "   altceva "   , ce tulbura fara sa se explice. O anumita simplitate exista, insa, si de-aceea le si evoc aici. Iata-le, deci: " De ce scriu? Pentru cine scriu? Din ce curent literar, scoala, " grupare,  directie” cred ca fac parte? Ce autori români / straini cred ca au pecetluit creatia mea? Care cred ca este cartea mea cea mai importanta? Si care " va învia " în viitor? Cine sunt eu ca scriitor, de unde vin si unde ma duc? " Aceasta s-a putut vedea odata ce au inceput sa soseasca, din cele mai diferite  "parti " , raspunsuri foarte putin asemanatoare, si ele, ca si oamenii. De fapt, eu nu selectionasem
 "nume "  si " locuri "   stabilind aprioric  " cine sa vina aici " ci am lasat  sa se oranduiasca materia asa cum ii era  "   firea ei inanalizabila "ori dupa cum ii era sorocul;daca trebuia sa se constituie intr-un intreg si, deci, sa se nasca, atunci se va naste. Rand pe rand, s-au adunat scriitori " de peste tot " si din toate intruchiparile posibile creind o impresie aparenta de tablou heteroclit, cum , insa,  "heteroclita "   pare a fi insasi lumea unde traim. Aceasta senzatie de policromie era tot ce imi dorisem caci imi arata inca o data ca esentialul este sa lasi " sa infloreasca o mie  de flori " si sa poti aduna laolalta orice fel de "infaptuire ", oricat de marunta ar fi parut altora, fiindca , in ultima analiza, cata greutate are  " opera " aceasta numai Cel ce le face pe toate sa izvoarasca stie mai bine decat putem noi intelege. Dar la o vreme ce nu am reusit sa o identific in imediat,  aparu un sentiment neobisnuit de  " cantare in comun " , in felul ce il descrisese odinioara Niceta de Remesiana:se intrepatrundeau voci neasemanatoare, mai sovaielnice ori mai hotarate, mai subtiri si mai timbrate lamurit, mai raspicate ori mai ganditoare, transmitand parca, una de la alta, un fel de mesaj banuit, poate ocult, dar, in orice caz, depus in absolut toate cuvintele si inteles fara traducere si dincolo de ele , intr-un  " continuum " oranduit ca un navod ce cuprinde toate si le comunica nedeslusit. Caci, la drept vorbind, in totul exista o unitate in origine, definita prin ceea ce era profund si intangibil ca si cum ar fi fost matricea sau entelehia, de fapt cele "  patru puncte nodale " : limba, locul, traditia si parintii. Parea ca este o muzica de acord enigmatic ori de incuviintare de pean, batand ritm greu, ritualic, ca de " oaste a Tarii " pornita la Reconquista. Ea arata felul cum, pretutindeni unde sunt risipiti, "cei ce scriu ", nu lasa sa se risipeasca fondul colectiv esential, adica  averea constitutiva care este limba romana, o tara ideala unde intra toate, inclusiv memorie, Parinti si duh. Aceasta mi-a dat o seninatate ce nu o pot descrie fiindca mi-am dat seama ca , fara sa fi voit neaparat, intocmirea ce se nascuse putea sa aiba , si ea, ca si altele,  " ecou si istorie ".

Cartea aceasta s-a facut cu mana mea ; am inchipuit-o si am chemat , ca si cu un descantec, sa vina catre corpul ei fragil alte, multe, intocmire partiale ce urmau sa se topeasca intr-un altceva ce s-a ivit pana la urma. Am citit-o si am recitit-o, i-am cantarit substantele ce o compun ca sa ii pot da echilibru , i-am corectat litera asezata uneori la intamplare pe coala de hartie pana ca sa existe in chipul definitiv. In felul ei, aceasta este o parte din " marturisirea mea de credinta literara " care lipseste de aici.

Si in noptile mele de tulburare cand, citind ceea ce imi marturiseau , de la departare, suflete ce poate ca nu intalnisem niciodata, imi dadeam seama ca , dincolo de cele vazute, exista o Putere mai mare ce ne face sa ne asezam impreuna si sa ne straduim sa re-cladim totul prin  "revolutia tacuta " caci intr-o tara ocupata de saltimbanci si de irozi-cum inca suntem dar nu pentru prea multa vreme-pe scena evolueaza numai Stapanii Clipei. Noi ne aflam in taina Timpului Nemarginit.

Artur Silvestri

Index de autori

"Mărturisirea de credinţă literară"

Antonie Plămădeală (1926-2005) Scriitor, teolog de seamă, filosof al culturii, istoric şi eseist, personalitate enciclopedică socotit a fi cel mai însemnat autor de literatură religioasă din secolul XX, din România. Cărţi impunătoare prin valoare, soliditate şi mesaj continuu: "Dascăli de cuget şi simţire românească" (19981), "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea românească" (1983), "Biserica slujitoare" (1972), "Cuvinte la zile mari" (1989), "Calendar de inimă românească" (1988), "Pagini dintr-o arhivă inedită" (1984).  

Zoe Dumitrescu Buşulenga (n. 1920) Istoric al literaturii, comparatist de seamă, eminescolog, personalitate esenţială în crearea mediului cultural naţional românesc în a doua jumătate a secolului XX. Cărţi memorabile, în domeniile predilecte: "Valori şi echivalenţe umaniste", "Renaşterea, umanismul şi dialogul artelor", "Eminescu-cultură şi creaţie", "Muzică şi literatură"(3 vol.), "Sofocle, contemporanul nostru".

Episcopul Calinic Argatu ( n.1944). Istoric, editor, eseist în universul tradiţiei, prezenţă impresionantă în literatura română
contemporană. Autor de cărţi memorabile, cum sunt: "Istoria sfintelor mănăstiri Cernica şi Căldăruşani, (1988) Bucuria lecturii, ( 1989) Frumuseţea lumii văzute ( 2002) Sfântul Voievod Ştefan cel Mare între Cer şi genune ( 2004). Editor al operei exegetice a Patriarhului Justin Moisescu (2003-4).

Constantin Ciopraga (  n. )  Istoric prestigios al literaturii rom\ne, eseist de înaltă clasă, personalitate ordonatoare a mediului literar românesc în preajma anului 2000. Cărţi memorabile: "Personalitatea literaturii române",

Teofil Răchiţeanu (n. 1943) Poet imnic, de substanţă arhaică şi muzicală, "eminescianist"; "rapsodul Munţilor Apusului". Creaţie de o însemnătate particulară, memorabilă prin "Somn de voevod" , "Planete de melancolie",  "Elegii sub stele" , "Efulguraţii”.

Grigore Ilisei (1943) Prozator "sadovenist", reporter de lirică amplă din categoria lui Geo Bogza, promotor cultural. Cărţi importante: "Între linii" – roman "Divanuri duminicale"  şi "Oleacă de taifas" - publicistică. 

Ion Marin Almăjan (n.1940) Romancier, nuvelist, jurnalist prestigios. Orientat către un "bănăţenism ideal", o recompunere de realităţi, document şi limbă. Cărţi reprezentative: "Întoarcerea spre asfinţituri", "Tornada", roman, "Vremea hahalerelor" , "Mătuşa mea Maria Theresia",  roman, "În afara gloriei", roman.
Virgiliu Radulian (n. 1931) Eseist pe teme pedagocice şi de învăţământ, psiholog, memorialist. Cărţi reprezentative: Contra insucceselor şcolare, Geneza şi dinamica idealului în adolescenţă, Crâmpeie de lumini şi umbre, Cuvânt de învăţătură, în vol. "Cuvinte pentru urmaşi”, 
Melania Cuc (n.1946) Poetă, prozatoare, jurnalistă, cu o impresionantă activitate diversificată; autoarea unui tip singular de "tablete" literare, la limita suprarealismului şi a poemului în proză. Cărţi reprezentative: "Peisaj lăuntric" şi  "Dincolo de jertfă şi iubire" - poeme, "Impozit pe dragoste" - roman, "Galaxii paralele" şi  "Tablete contra  disperării" - eseuri, "Cinând cu Dracula" - roman, "WWW.rebel.2004.ro" şi  "Şotron", tablete , "Fructul oprit", roman.
Ionuţ Ţene (n.1972) Critic literar, poet, istoric, promotor cultural; teoreticianul curentului denumit "Noul milenarism". Cărţi reprezentative: "Bal ca-n iad", "Roşi de lună", "De izvoare", "Suflet dac", "Elegie omului simplu" - versuri, "Reflecţii critice despre o Teologie a Istoriei", "Cronici de istorie românească" - istorie, "Poezia noastră cea de toate zilele" - critică literară.
Alexandru Nemoianu (n.1948). Filosof al civilizaţiei, istoric, eseist exprimat total în universul Tradiţiei; una dintre cele mai singulare prezente intelectuale din literatura română de azi Cărţi memorabile: "Tărâmuri", "Întâmplări şi vise", "Borloveni", "Bucuresti. Puccini 4 şi împrejurimi", "Acum", "Treziri", "Semnele Vremii. Gânduri şoptite către fratele Gavriil de la Ceahlau". Teoretician al "noului roman", anticipând în "Cuvinte despre românii - americani" dezbaterile actuale pe această temă.

Alexandru-Cristian Miloş (n.1952)  poet şi eseist, promotor al "poeziei cosmice", un tip de creaţie de avangardă aparentă, în realitate o formă de literatura post-unanimistă, whitmaniană; autor al manifestului ce promovează această creaţie potrivită "epocii stelare": "Manifest cosmic-art-contact către cetăţenii Cosmosului". Cărţi importante: "Poemele Planetelor" , "Biţii memoriei cosmice" – o ipotează de cosmo-artă ,"Chipul de pe Marte"
Miron Ţic (n.1939) Poet, prozator, eseist, autor de cercetări de "istorie locală". Cărţi reprezentative: "Cocorii razelor de soare" - în publicistică. "Planeta iubirii", în poezie, "Cronica de la Ilia mureşană" –  monografia comunei Ilia", în istoria locală.
Graţian Jucan (n. 1929)
Eugen Evu (n.1944) Scriitor, autor de poezie, proză, eseu, publicistică, teatru scurt. Important promotor cultural, fondator al revistei "Provincia Corvină". "Muntele Mioritic", "Soarele de Andezit", "Strugurii Întunericului", "Miere Sălbatică", "Grădinile Semantice", "Elegiile Corvine", "Empatia Divină", "Stăpânul Jocului", "Rezerva de duiosie" - poeme "Luceafăr din lacrimă" şi "Tresărirea Focului" (1), eseu .

Felix Sima (n.1949) Poet post - avangadist, reprezentativ prin creaţia de  ironist cantabil. Cărţi importante: "Cineva mai tânăr", "Înfriguratul fierbinte", "Amintiri din casa arsă" - poeme ; editor de studii despre "istoria locală".
Tudor Nedelcea (n. 1945) Editor de seamă, istoric literar, eminescolog, promotor cultural. Opera reprezentativă în diverse domenii "Geneza ideilor" - eseistică "Civilizaţia – istorie a cărţii", "Pentru mine, Eminescu". Iniţiază şi susţine colecţia "Românii uitaţi", cuprinzând importante restituiri de "documente de epocă" privind "românii din jurul României".
Ştefan J. Fay  (n. 1919) Scriitor român din Franţa. Prozator, memorialist, reporter, eseist, autor de evocări istorice; personalitate singulară în literatura română de azi. Cărţi reprezentative: Cronologia lui Ioan Kemény, (Caietele unui roman care nu s-a scris), Moartea baroanei , La cina din nouă sute şapte,  Caietele locotenentului Florian , Sokrateion sau mărturie despre om , Bal la castel , Caietele unui fiu risipitor; Sub casca de aur a lui Mambrino.
Titus Filipaş (n.1944). Eseist în tematica de istoria civilizaţiilor şi critica imagologică, "scriitor ştiintific", jurnalist. Opera importantă, care ar trebui re-descoperită. Cărţi reprezentative:  "De la mitul astral la astrofizica”,  "Materie şi tehnologie”,  "Călătorind prin univers”, "Dincolo de curcubeul stelar”
Pr. Al. Stănciulescu Bârda (n.1953). Prozator, istoric, teolog, specialist în paremiologie, folclorist, "medievist", editor şi bibliograf, personalitate enciclopedică. Opera de poligraf, cu zeci de cărţi publicate, dintre care se remarcă "Bibliografia  revistei Biserica Ortodoxa Română" (3 vol.), "Nicolae Iorga - concepţia istorică" (1995), "Coloana Infinită". Fondator al ed. "Cuget Romanesc", cea mai importantă instituţie "de carte" din mediul rural, din România.

Bucur Chiriac (n.1932). Poet, eseist, autor de memorii de călătorie, celebru colecţionar de artă. Cărţi reprezentative: "Anotimpul liniştii", "Aproape de copilarie", "Caii de fum" - poeme, "Vitralii" - memorialistică, "Trecător grăbit prin timpul nostru" - evocare, "Clopotele Athosului" - memorialisitică.
Ioan Miclau (n.1940) Scriitor român din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistică literară, promotor cultural de seamă. Fondator de grupări literare în ţara de la Antipozi. Cărţi reprezentative: "Poezii alese” (2 vol) Teatru, "Fiica Zeitei Vesta”, nuvelistică.
Ioan Barbu (n.1938) Eseist, editor, important promotor şi creator de programe culturale de orientare ortodoxă. Fondator de edituri şi publicaţii culturale prestigioase. Cărţi reprezentative: "Îngerii emigraţiei",  "Soarele Ortodoxiei - Pentru o unitate a diasporei româneşti prin Biserica Ortodoxă şi ierarhii ei: Germania şi Austria",  " Vatra Românească sub trei episcopi", "Franţa Ortodoxă", "Sub cerul Italiei (Ortodoxia românească şi cauza ecumenică)"
Dimitrie Grama (n.1947). Poet, eseist şi filosof, personalitate a medicinei europene. Poezie singulară, de o factură neobişnuită, denumită de autor "cotidianul mistic". Cărţi reprezentative: "Dă-mi mâna ta, straine!", "Pasarea melnacoliei", "Negutatorul de imagini", "Voi lua cu mine noaptea", "Bastian, şi alte confesiuni".
Gheorghe Gavrilă Copil (n.1939) Poet, prozator, eseist, cercetător în istoria străveche; adept al curentului "dacist", promovat în aproape întreaga creaţie literară. Cărţi reprezentative: "Deceneu", "La apus de soare". Autor al propunerii de canonizare a lui Eminescu de către BOR.
Elisabeta Iosif (n.1939) Prozator, reporter, interviewer; creaţie în spiritul "tradiţionalist luminat", cultivând "modelul cărturăresc" şi "geografia sacră". Cărţi reprezentative: "Case cu ferestre" în eseu, "Zeiţa fără chip" şi "Călătorie spre poarta soarelui" – povestiri fantastice.
Nicolae Dragoş (n.1938) Poet, jurnalist, promotor cultural, unul dintre iniţiatorii instituţionali ai curentului literar "luceferist", reprezentativ pentru literatura română de la sfârşitul sec. XX. Poet neo-clasicist, de echilibru sufletesc dobândit prin disciplina formei exterioare. Cărţi memorabile: "Zăpezi fără întoarcere", "Scrisoare în sat", " Fântâna din oglinzi", "Amintirea ca viaţa", "Autobuzul de seară".
Ion Hangiu (n.1924) Cărturar de seamă, iniţiator de programe culturale cu importanţă pedagogica, istoric literar prestigios; cel mai important istoric al presei din întreaga cultură româna. Opera capitală în acest domeniu: "Presa literară românească. Articole-program de ziare şi reviste", (22 dec. 1989 – 2005), "Dicţionarul presei literare româneşti" (3 ediţii). Elena Călugăru Baciu (n.1943) Poetă, prozatoare, jurnalistă, exprimată în mediul tradiţiei şi al cultului străvechimii. Cărţi importante: "Din nou Cain", "Aripă frântă "– romane, "Am fost în Tară cu fagi, Bucovina" - memorialistică, "Jocul ţipătului" şi "Grădinile lui Sebastian" – proză scurtă.
Florentin Smarandache (n.1950). Scriitor român din SUA. Poet, teoretician, filosof, eseist, personalitate enciclopedică din categoria lui Pius Servien; a iniţiat şi teoretizat curentul "paradoxist", impus în literatura de azi ca o expresie a epocii. Cărţi reprezentative: Antichambres/ Antipoésies/ Bizarreries, NonPoems-poeme de avangarda; LE PARADOXISME:  un nouveau mouvement littéraire-eseu; NonRoman, ; MetaIstorie -teatru, Fugit.../jurnal de lagar-memorialistiă; Scrieri defecte -proză scurtă; Distihuri Paradoxiste, Outer-Art -album de artă, Cântece de mahala-poeme, Second Internaţional Anthology on Paradoxism  şi Third Internaţional Anthology on Paradoxism.
Viorica Enăchiuc (n.1938) Istoric al culturii, arheolog, editor; opera importantă în cercetarea istoriei culturale, limbii şi istoriei sociale a românilor în "mileniul mut". Cărţi reprezentative: Codexul Rohonczi – studii literare, decodificare şi traducere – lingvistică; Scrieri literare în sec. XI şi XII – studii de istorie a literaturii române – etnologie Scrieri din epoca bronzului şi până în sec. IV e.n. în Geto–Dacia – studii de tracologie – istorie veche
Gheorghe Dobre n.1956). Poet, eseist, important promotor cultural, editor; a fondat şi susţine revista "Helis". Cărţi reprezentative: "Exerciţii de libertate" - poeme
Valeriu Bârgău (1950-2006) Poet, reporter, eseist, editor, promotor cultural de seamă, creator de mediu literar prin acţiunea sa şi prin revista "Ardealul literar". Cărţi reprezentative: Floarea - soarelui sau mâna romanească, Alfabetul straniu în care vă vorbesc - poezie, Jurnal de uzină – proză (reportaj) Steaua de pământ – proză, (reportaj)
Corneliu Florea (n.1939). Eseist de factură polemică, promotor cultural şi editor, memorialist. Cărţi reprezentative: "Jurnal de lagăr liber", "Jurnal pe frunze de artar", "Coloana Infinită şi totemurile canadiene", "Semnale semenilor mei". "Vremuri anti-romanesti", "Jurnalul unui medic".

Sabin Bodea (1952) Poet, jurnalist, prozator, important promotor cultural, editor; semnificativ pentru iniţiativa culturală la începutul sec. XXI, în România. Cărţi importante: "Viaţa pe muchie de cuţit" şi "Nu ucideţi poetul" – poezie, "Preţul unei greşeli" - roman; zeci de volume de "tablete", eseuri, jurnalism cultural "de promovare" şi "susţinere". Fondator al revistei "Viata de pretutindeni",a "românilor de pretutindeni".

Elena Armenescu (n.1948) Poetă de inspiraţie neo-romantică. Cărţi reprezentative: "Ferestrele somnului", "Regatul ascuns", "Exodul uitării", "Dictatura iubirii ", " Memoria statuilor ", "Iubirea împărătească"
Lucia Olaru Nenati (n.1949) Poetă, prozatoare, eminescolog, promotor cultural. Cărţi reprezentative: "Cea mai tînără Ecaterină”, "Drumuri”, "Nesfîrşitele vămi”,  "Cochilii cîntătoare”, "Umbra Casandrei”,  "Ucenicia de aur şi purpură”, "Vitrină ascunsă” şi "Arca de frunze”, - poezie, "Serpentine”, "Coridorul dintre ceasuri” - proză, Eminescu. "De la muzica poeziei la poezia muzicii” - eseu

Ioan Kaleve Morariu (n.1947) Filosof al culturii, psiholog, poet; creator de idei culturale originale. Cărţi reprezentative: "Fundamentele psihologice ale jocului" – psihologie , "Fundamentele psihologice ale instruirii" – psihologie, "Intersecţii" – poeme, "Fundamentele epistemice ale discursului cultural" (5 vol.) - filosofie.
Nicolae Nicoară-Horia (n.1951) Poet de orientare traditionalistă, Cărţi reprezentative: "Cuvântul nu sta la vamă", "Din umbra flăcării", "Desculţ prin Transilvania".

Theodor Damian (n.). Poet, teolog, eseist de factură creştin - ortodoxă; important promotor cultural, editor al revistei "Lumină Lină". Cărţi reprezentative: "Liturghia Cuvântului"

Victor Sterom (n.1937) Poet, critic literar, promotor cultural şi editor. Cărti reprezentative: "Iarna cu fluturi albaştri", "Poeme fără timp ", "Umbre pe faleză" Gheorghe Neagu  (n.1949) Prozator, jurnalist, important promotor cultural; editor de presă literară, fondator al revistei "Oglinda literara", una dintre cele mai importante publicaţii de literatură română în preajma anului 2000. Cărţi reprezentative: "Arme şi lopeţi" – roman , "Moartea şobolanului" – proză scurtă, "Aesopicae", "Tarantula" – roman, "Templul iubirii" - roman
Al. Florin Ţene (n.1942). Poet, critic literar, promotor cultural; eseistică de factură filosofică, de inspiraţie fenomenologică. Cărţi reprezentative: "Ochi deschis", "Fuga statuilor", "Nucul dintre doua veacuri",  - versuri, "Insula viscolului"- roman, "Va somez, Domnule Doctor!", teatru.
Ion Pachia  Tatomirescu (n.1947) Poet, editor, eseist, istoric al culturii; activitate de cercetare în domeniul "dacismului", pe care îl ilustrează şi în creaţie în mod strălucit. Cărţi reprezentative: "Generaţia resurecţiei poetice"  – istorie a poeziei româneşti din sec. XX (Labiş – Stănescu – Sorescu), "Dicţionar estetico – literar, lingvistic, religios şi de teorie a comunicaţiei",  "Zalmoxianismul şi plantele medicinale" - studiu de istoria civilizaţiei, "Compostorul de nori" - poeme. 

Elisabeta Bogăţan (n.1949) Poetă, eseistă, creator de mediu cultural, traducător. Cărţi reprezentative: "Gazeluri", "Hipnoze", "De dragoste",  "Zodia dezlegătorilor de semne" (poeme), "Cântece de rezemare", "Generaţia Ianus"   

Nicolae Grigore Măraşanu (n.1937) Poet, jurnalist, eseist important; a introdus în mod strălucit universul dunărean în lirica românească. Autor de cărţi reprezentative: "Umbra fluviului Dunăre", "Leviathanul" – antologie a fluviului, "Înger şi banjouri" (despre limbile arhaice). Daniel Gligore (n. 1977) Eseist şi editor de orientare creştin-ortodoxă. Cărţi reprezentative: "Sacerdoţiul omului - Omul preot al creaţiei", "Relaţiile publice şi comunicarea internaţională; Modelul Sfinţilor Apostoli".

Constantin Stancu (n.1954). Poet şi eseist de orientare religioasă. Cărţi reprezentative: "Păsările plâng cu aripi” – poezie,  "A privi cu ochii inimii” ( Poemele roadelor ), poezie creştină. "Pseudo - Imobiliaria - Afacerile  lui Dumnezeu cu omul", eseu.

Ilie Rad (n. 1955 ) Istoric literar, editor, specialist în istoria  jurnalisticii. Cărţi reprezentative: "Peregrin prin Europa", "Memorialistica de război în cultura română", "Stilistică şi mass-media", "Aron Pumnul" - monografie, " La un ceai cu Ştefan J. Fay", "De la Moscova la New York".

Petre Gigea - Gorun (n.1930) Poet, memorialist, eseist, personalitate publică prestigioasă. Cărţi reprezentative: Căldura vieţii, Amintirile de acasă, La poarta vremii - versuri, Adolescenţi de altădată (roman), Oameni şi evenimente craiovene (memorii), Rondeluri (versuri), Din însemnările unui ambasador român la Paris (memorii), Amintiri despre scriitori şi alţi oameni de cultură (memorii), V. G. Paleolog şiBrancusi - un dialog etern (studiu monografic), Un ministru de finanţe
îşi aminteşte (două volume, memorii).

George Lăzărescu (n.1922). Istoric literar, italienist de seamă, traducător. Cărţi reprezentative: Ţările române şi Italia până în 1600, Storia della civilta italiana, Şcoala română din Roma, Prezenţe româneşti în Italia.

Zenovie Cârlugea (n.1950) Istoric şi critic  literar, eseist, cercetător scrupulos al civilizatei străvechi; adept al curentului "dacist" în cultura română, brâncuşolog. Cărţi reprezentative:  "Al. Macedonski –Palatul fermecat – eseu asupra barocului macedonskian", "Poezia lui Lucian Blaga" – critică literară "Dacoromânia profundă" – studii de dacologie . Promotor al "Miscării zalmoxiene".
Doina Maria Păcurariu (n.1933) Hispanist, prozator, traducător. Cărţi reprezentative: "Miguel de Unamuno", monografie, "Doamna Ambasador", proza memorialistica, traduceri după Jose Lopez Portillo, Ernesto Sabato, Miguel Angel Asturias.

Emil Poenaru (n.1932) Istoric al culturii, eseist, dramaturg, prozator de evocare şi reconstituire, specialist în ştiinţe juridice; operă de poligraf. Cărţi reprezentative: "La colonna di Traiano et Decebalo" – eseistică ,"Calendarul de la Sarmisegetusa" – cercetare istorică (co-autor) "Sala de aşteptare" – roman, "Trei recursuri pentru Horia,Şincai, Iancu" – evocare istorică.

Julia Maria Cristea (n.1941). Scriitor român din Austria. Eseist, muzicolog; exprimată în literatura de călători, în "proza de legende urbane" ca şi, recent, în eseistica pe teme de etnologie. Cărţi reprezentative: "În Ţara Surâsului-Thailanda", "Legende vieneze", "Timp şi Sărbătoare. Obiceiuri şi tradiţii calendaristice la Români".
 Nicolae Băciuţ (n.1956) Poet, jurnalist, autor de literatură de interviuri şi eseu. Cărţi reprezentative: "Jocuri încrucişate", în poezie, "Anotimpul probabil", – interviuri, "Muntele Athos din muntele Athos" - jurnal. 

Nicolae Rotaru (n. 1950) Poet, prozator, eseist, poligraf cu opera impresionantă. Cărţi reprezentative: "Înger de oţel" – roman, "Eternitate aproximativă"– versuri, "Emoţii cărunte" – proză scurtă.  

Ileana Stana Vicic (n.1964). Scriitoare română din Slovenia. Poetă religioasă, de structură post-modernă. Cărţi reprezentative:  

Alexandru Ligor (n.1939 ) Istoric, cercetător de arhive, autor de studii de antropologie culturală. Cărţi reprezentative: "Ţăranii.Rădăcini, chipuri şi port. De la Posada (1330) la Alba Iulia (1918)" – album, "Prin Moldova în timpul lui Vasile Lupu", "Vechi tipărituri în lb. română şi unitatea naţională", "Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Ioan Neculce, cronicari? "
Marta Bărbulescu (n.1937) Poetă neo-romantică, de orientare ecologistă, prozatoare, eseistă. Cărţi reprezentative: "Mansarda cu fantome" – proză scurtă, "Trezirea" - roman ,"Moira" - poezii

Ion Gaghii (n.1950). Poet şi jurnalist, promotor cultural; editor de presă social - culturală, important creator de mediu în domeniul cărţii. Cărţi reprezentative: "Corn de inorog", "Dragoste pe răni", "Când statuile dansează", "Rătăcit în Babilon".

Aurel David (n.1936) Prozator, jurnalist, promotor cultural, autor de cercetări de "istorie culturala locală". Cărţi reprezentative: "Evadam" – roman, "Un cancer de vânzare", "Belele", "Confruntare" – proza, "Oameni care fac" (5 vol.) -jurnalistică şi reportaj.  

Mihail I. Vlad (n.1947) Poet, jurnalist, promotor cultural, prezenţă constantă de mediu literar. Cărţi reprezentative: "Neliniştea cuvintelor" si "Prăbuşiri în uitare" – versuri ,"Durute poteci" – publicistică
Pr. Ioan Ionescu (n.1915) istoric bisericesc, cercetător de "istorie locală"; contribuţii memorabile despre icoanele făcătoare de minuni din România. Cărţi reprezentative:
Dumitru Bălăeţ (n. 1935) Poet si eseist, istoric literar, folclorist, specialist în biblioteconomie; activitate prestigioasă de poligraf. Cărţi reprezentative: "Odihna pe prund"- versuri, "Eterna Regasire" - eseistica etnologica, "Civilizaţia de bibliotecă", "Eterna regăsire" - eseuri
George Roca (n.1946). Scriitor român din Australia; poet, jurnalist, om de teatru, important creator de mediu cultural, editor de publicaţii de cultură. Cărţi reprezentative: "Orizonturi albastre", "Dincolo de orizont", "Epoca Stefaniana-o interpretare arhitecturala".  

A.I.Brumaru (n.1943) Important eseist şi filosof al culturii, cu o profundă pregătire de filosof si  estetician; orientare "originistă" şi existenţialistă, cel mai însemnat discipol intelectual al lui C. Noica. Cărţi importante: "Fiinţă şi loc" - eseu ,"Despre fiinţa românească" - eseu, "Fiinţa muzicală" - eseu.
Marcel Crihană (n.1942 ), Istoric literar, editor; activitate temeinică şi diversificată de cercetare a "marilor clasici". Cărţi reprezentative: "Perpessicius interpretat de...".  , "Bogdan Petriceicu Haşdeu", "Scrieri despre Mihai Eminescu". Mariana Sperlea (n.1942) Poetă, prozatoare, adeptă a literaturii neo-tradiţionale şi a "regionalismului creator". Cărţi reprezentative: "Lacrimă răstignită" şi "Proprietar de lacrimi" – poezie ,"Ultima toamnă a poetului" – proză. 

Calistrat Costin (n.1942) Poet, jurnalist, prozator, prezenţă importantă în mediul literar contemporan. Cărţi reprezentative: "Satiră duhurilor mele" – versuri, "Închis pentru inventar" – versuri ,"Arşiţă" - roman
Nicolae Murgu (n.1946) Poet, publicist, de orientare neo-tradiţionalist. Cărţi reprezentative: "Dialoguri imposibile" - versuri ,"De-a viaţa ascunselea" - versuri

Nicolae Danciu Petniceanu (n.1936 ) Prozator, jurnalist, promotor cultural; fondatorul revistei literare "Eminescu", adept al unui "bănăţenism creator "şi cercetător al "istoriei locale". Cărţi reprezentative: "Apa de duminică" – proză scurtă , "Domnul  Eminescu soseşte iarna" – istorie literară, "Lacrimă de taragot" – volum de folclor, "Pribeag în Siberia", însemnări de călătorie.
Antonia Iliescu (n.1953). Scriitoare română din  Belgia. Prozatoare, poetă, original cant-autor; scriitor de limbă română şi franceză; eseistică remarcabilă prin "trăirism". Cărţi reprezentative: "Curcubeul cu oameni", "Dora-Dor. Le chemin entre deux portes".

Vasile Tărâţeanu (  ) Scriitor român din Ucraina. Poet post - eminescian, prozator şi jurnalist, promotor cultural de seamă, editor. Cărţi reprezentative:

Simion Bărbulescu (n.1925 ) Istoric şi critic literar, eseist, editor; adept al unui "academism luminat" şi al unei critici literare de tip didactic - universitar. Cărţi reprezentative: "Comentarii critice", "Din perspectiva alterităţii", "Profiluri"
Lucian Hetco (n. 1963). Scriitor român din Germania. Eseist, poet, prozator, promotor cultural şi editor; acţiunea lui creează, în jurul Revistei AGERO (Stuttgart, Germania), un cerc literar influent, cu consecinţe în cultura românească. Cărţi reprezentative: "Dreptul la culpă", "Oglinda cu suflet" -poeme, "Sufletul Românesc sau Zidul din capete"- eseuri.  

Al. Husar (n.1920) Important filosof al culturii, reprezentativ pentru "neo-renaşterea moldovenească "în a doua jumătate a sec. XX; cercetări şi sinteze în istoria civilizaţiei, eseu filosofic şi moralist. Cărţi importante: "Anti-Gog" (una dintre cele mai originale manifestări ale gândirii româneşti contemporane), "Întoarcerea la literatură" - istorie literară "Poeme de odinioară" - versuri ,"Vremea de apoi" - proză  

Mariana Brăescu (n.1949) Prozator şi dramaturg, una dintre cele mai importante creatoare de instituţii de presă din întreaga cultură română; creaţie singulară atât în proză "realismului magic" din "Îmi amintesc şi îmi imaginez" cât şi în dramaturgia din "Al treisprezecelea Caesar". Alte cărţi importante: "Imperfecţiuni provizorii" - proză, "Londra de la 3 la 5" - teatru.

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, redactarea şi Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]