|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Ioana Cassiana BOLBA
“ Dumnezeu s-a făcut om, pentru ca omul să se facă Dumnezeu” (Sfântul Atanasie cel Mare)
Cea mai minunată veste este că Hristos s-a întrupat. Autenticitatea trăirii ori a naşterii Sale este de necontestat. Dar societatea contemporană, expresie a consumismului modern o foloseşte în scop personal, market-ul constă în reclame publicitare, spoturi, clipuri, produse cu etichetă strălucitoare, toate pentru a promova afacerea şi nu evenimentul istoric crucial de la Betleem. În loc să se promoveze Adevărul biblic, se promovează o desfătare relativă (de prost gust). Ni se oferă de Crăciun un motiv sau o ocazie unică de a fi mai buni, mai darnici, mai înţelegători. Dacă Pruncului Iisus i-au fost aduse daruri de către magi, noi ce daruri îi oferim? Ce daruri facem azi Celui mai mare Sărbătorit? Ce lăsăm simbolic în ieslea de la Betleem? „Eşti ceea ce dăruieşti. Eşti doar atât cât dăruieşti”. (Marcel Mauss).
Ca să-L întâmpinăm cum se cuvine pe Isus trebuie să ieşim din toată brambureala cotidiană care ne înconjoară. Aceasta pentru că altfel riscăm într-adevăr să uităm cine este de fapt sărbătoritul. Societatea de azi îşi permite să ignore că Iisus a coborît între noi, pentru a ne mântui şi că pe El ar trebui să-L cinstim. În schimbul acestei „uitări” ni-l oferă pe Moş Crăciun după maniera shop-ului american Santa Claus, împreună cu vânzoleala care se face în jurul acestui personaj, care nici măcar n-a existat vreodată. Nimic mai periculos,ori mai perfid decât să contribuim prin dezinteres la uitarea Celui ce s-a născut pentru noi. Mă tem că preţuirea tradiţiilor, a meselor îmbelşugate, a desfătării corporale excesive în detrimentul simplităţii, moralităţii şi a bucuriei că Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat pentru a ne face posibilă comunicarea cu Domnul, ne schimbă pecetea de creştini în cea de pseudo-creştini, ori bigoţi lipsiţi de conştiinţă.
Pentru unii dintre noi Naşterea Domnului este o ocazie de a se despovăra şi revanşa faţă de aproapele, pentru alţii e doar o manifestare sau o tradiţie, ce vine firesc în continuarea altora. Dar dacă nu omagiem Naşterea şi Învierea Domnului zi de zi, trăim degeaba. Dacă aşteptăm cele două mari praznice, ca să devenim mai buni şi omenoşi şi să privim în ochi pe aproapele nostru, nu am înţeles nimic din învăţătura creştină. Este adevărat, "darul" este legat de praznicul Naşterii Domnului, căci Iisus Hristos este un dar divin prin excelenţă, o promisiune împlinită. Dacă simţim nevoia să fim mai buni, mai geenroşi în această perioadă a anului este pentru că, conştienţi sau nu, vrem să ne asemănăm cu Dumnezeu. Marile sărbători creştine sunt de fapt nişte epifanii care ne aduc pe noi înşine în starea de a ne împăca cu Dumnezeu, de a înnoi repetat, relaţia cu El.
Dacă în urmă cu 2000 de ani nu am ştiut să-L primim cum se cuvine pe Mântuitor, vă provoc să ne revanşăm acum faţă de El, în secolul al XXI-lea, în lumea bântuită de schizofrenii morale, în lumea marketingului şi a nebuniei non-valorilor ridicate la rang de cult. Să ne revanşăm prin faptul de a crede că El s-a născut şi a Înviat din iubire, mai întâi de toate, numai pentru noi. A-l aştepta azi doar pe Moş Crăciun în defavoarea Pruncului Sfânt este aproape jalnic. Deşi sărbătoarea Naşterii Domnului se numeşte în termeni populari „Crăciun” (n.r. din latinescul "creatio"), această denumire tipic românească, nu o vom întâlni nicăieri în cărţile de cult. Ceea ce este trist este faptul că societatea de azi pune mai mult preţ mai mult pe "Santa Claus", decât pe spiritul moralei creştine.
Dar, haideţi să ne lăsăm purtaţi de duhul Adevărului că Hristos s-a născut pentru fiecare dintre noi, şi ne cunoaşte pe fiecare! Marea provocare astăzi este să deschidem uşa Celui ce stă şi bate la poarta sufletului ca să-L invităm în casele noastre şi în viaţa noastră. Să fim alături de îngerii care cântau în noaptea sfântă :” Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14). Vă provoc să nu-L lăsăm singur în lumea pustiului de azi, ci să ne apropiem cu iubire şi sfială de o stare mirifică, superbă, a revelaţiei întru Bine şi Iubire. Pentru săraci şi bogaţi, pentru orfani şi cerşetori, pentru copii şi bătrâni, pentru bolnavi şi duşmani, pentru cei neputincioşi şi cei din închisori, pentru cei ce se cred în putere şi pentru cei slabi, pentru aproapele nostru oricine ar fi el: „HRISTOS S-A NĂSCUT!”
Ioana Cassiana BOLBA Oradea, 10.12.2008
-------------------------------------------
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)
|
