Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

      „FIULE, IATĂ MAMA TA!” -  

MATERNITATEA SPIRITUALĂ A MARIEI

 Meditaţie pascală de Cezarina ADAMESCU, Agero

            Renumitul mariolog Rene Laurentin în „Scurt tratat despre Fecioara Maria” (Paris, 1967) – face o analogie între Ioan 2  şi Ioan 19:  Nunta din Cana şi Scena Calvarului.

            Evanghelistul Ioan a văzut în ospăţul nunţii din Cana un simbol, nu numai al ospăţului euharistic, dar al nunţii escatologice a lui Dumnezeu cu omenirea pe care Euharistia o semnifică şi pregăteşte. Să ne amintim că masa de sărbătoare este după parabolele lui Iisus, simbolul tipic al ospăţului escatologic (Mt. 22, 1-14; 25; 1-13;  Lc. 12,37; 22, 15-20).

            De remarcat în special importanţa pe care Ioan a dat-o acestei nunţi veşnice de la sfârşitul Apocalipsului (19, 7-8; 21, 2,9).

            Nunta terestră din Cana, unde Iisus şi-a inaugurat misiunea, este prezentă ca figura şi garanţia nunţii celeste care va fi consumarea acestei misiuni.

            În cadrul acestui simbol, intervenţia eficace a Mamei lui Iisus este semnul şi preludiul intervenţiei sale în cer.

            Despărţită de Fiul său în timpul vieţii publice, Maria îl regăseşte pe Calvar, şi Iisus murind, îi încredinţează  foarte explicit misiunea sa (Ioan 19, 25-27).

            Cuvintele: „Iată Mama ta!”  preced cuvintele ”Iată fiul tău!” (foto: pictura de Michelangelo, Crucificarea)

            Mai întâi Ioan  este încredinţat  Mariei, şi este atât de extraordinar încât însăşi mama lui Ioan pare  a sta la picioarele crucii.

            Hristos atribuie Mariei un rol analog femeii din Gen, 3,15   în noua creaţie, de „mamă a celor vii”.

            Este semnificaţia acestei „ore” („ceas”),  care este aceea a reînnoirii, în această „grădină” (19,41), grădină reînnoită a păcatului (căderii) (Gen, 3,24),  unde începe o nouă lume.

            În persoana discipolului prea iubit, ea devine mama tuturor discipolilor Mântuitorului. Această nouă maternitate pe care ea o dobândeşte, şi care are forma unui schimb, în ceasul în care fiul moare, a primit o lumină surprinzătoare în aceste cuvinte ale Evei în Gen. 4,25: „Dumnezeu mi-a dat o altă sămânţă  în locul  lui Abel pe care l-a ucis Cain.

            Cuvintele lui Hristos: „Iată mama ta!” au ele însele o valoare eficientă şi creatoare ca şi cuvintele sacramentale care formulează ceea ce s-a împlinit: durerea naşterii unui nou popor anunţată Fiicei Sionului prin  Profeţi (Isaia 26,17; 66,8-9    şi Ioan 16,27), naştere care se realizează pe Calvar.

            În Evanghelia lui Ioan, cuvântul „Iată”,  urmat de menţiunea unui personaj pe care misterul îl dezvăluie, sunt cuvintele  Revelaţiei  şi nu  cuvintele eficienţei. (Ioan 19,29).

            Referitor la episodul Crucii, tot Rene Laurentin, de data aceasta în lucrarea: „Une anne de Grace avec Marie” (Fayard, Paris, 1987) dă următoarele detalii:

            „Iisus a pierdut de tot înţelegerea prietenilor săi şi a discipolilor care au fugit, libertatea sa, veşmintele pe care soldaţii le-au tras la sorţi. Viaţa sa va fi retezată. El dă atunci ceea ce i-a mai rămas: mai întâi Mamei sale, prezentă la picioarele crucii, apoi, ucenicului prea iubit – şi prin el nouă – darul minunat al maternităţii spirituale.

            Această relatare exprimă un dureros şi generos transfer căruia jocul adjectivelor posesive îi dă toată forţa. Maria, Mama lui Iisus este numită mai întâi  Mama Sa (de două ori), apoi Mama (de asemenea de două ori), cu articol, fără posesiv, ca şi când  maternitatea sa este vacantă pentru a sfârşi prin cuvântul de transfer adresat lui Ioan (şi nouă prin intermediul lui): <Iată Mama ta!>”

            „Aproape de Crucea lui Iisus stăteau Mama Lui şi sora Mamei Lui, Maria – soţia lui Cleopa – şi Maria Magdalena. Când a văzut-o Iisus pe Mama Sa şi lângă ea stând ucenicul pe care-l iubea, i-a zis Mamei: <Femeie, iată fiul tău!” Apoi i-a spus ucenicului; „Iată Mama ta!”

            Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la el acasă” (Ioan 19,25-27).

            Mai întâi, Ioan este încredinţat Mariei: „Iată fiul tău!” Beneficiarul acestui transfer este el, suntem noi. Dar imediat, ea  îi este încredinţată şi el o ia la dânsul. Iisus instaurează o reciprocitate de iubire şi de ajutor între mamă şi fiu.

            Pentru înţelegerea noastră, textul nu exprimă drama  Mariei: acea oribilă tortură pentru o mamă de a vedea pe fiul ei scuipat, huiduit, condamnat la moarte, chinuit, flagelat, sângerând, încununat cu spini, bătut în cuie pe lemn, crispat de cuie.

            Cum a permis Dumnezeu aceasta? El l-a scutit de suferinţă pe tatăl său adoptiv. Nu trebuia s-o scutească şi pe mama sa? Dar Iisus, care nu a fost scutit el însuşi de nimic şi a împărţit totul cu Mama sa, a vrut să împartă şi aceasta cu ea. Aceasta a fost compasiunea sa, naşterea  dureroasă a noilor săi fii, fiii săi păcătoşi pe care ea i-a primit în locul celui mai bun fiu, nimicit omeneşte de păcatele lor. Acesta este Misterul dincolo de toate psihologiile, Misterul iubirii fără frontiere.

            Maria, căreia  i s-a încredinţat misterul mântuitor al naşterii  împarte, de asemenea misterul morţii.” (Rene Laurentin, Une anne de grace avec Marie, Fayard, Paris, 1987).

CEZARINA ADAMESCU, AGERO

14 aprilie 2009

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com