Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Medicină şi spiritualitate creştină:

Valeriu Lupu, Reflecţii peste timp

Daniel Dragomirescu

redactor şef al revistei „Adevărul literar din Vaslui”

     În istoria unui popor există anumite personalităţi care depăşesc, prin forţa lor creatoare, epoca în care le-a fost dat să trăiască, figuri emblematice pentru cultura, ştiinţa şi spiritualitatea umană, în general. În această ilustră galerie se situează şi savantul român Nicolae Paulescu (1869-1931), fiziolog şi profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, care a avut o importantă şi chiar esenţială contribuţie – din păcate, nerecunoscută decât postum - la descoperirea insulinei, una dintre marile realizări ale ştiinţei medicale din secolul al XX-lea. Dar ceea ce se cunoaşte mai puţin este că savantul român a fost deopotrivă un spirit animat de generoase idealuri umanitare şi creştine, formulate cu claritate într-o serie de lucrări care se vor fi bucurat de succes la vremea apariţiei lor, precum „Fiziologia filosofică”, „Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie”, „Sinagoga şi Biserica faţă de pacificarea omenirii” şi altele, peste care epoca totalitară a lăsat în mod deliberat să se aştearnă, vreme de decenii, praful uitării. 

     Despre complexa personalitate a marelui savant român am aflat, recent, lucruri inedite şi semnificative parcurgând lucrarea „Reflecţii peste timp” (Editura Pim, Iaşi, 2007), elaborată de Valeriu Lupu, cunoscut şi apreciat medic vasluian, care vede, fără rezerve, în Nicolae Paulescu un model de conduită profesională şi umană, valabil şi pentru epoca actuală. Judicios conceput, volumul cuprinde o parte consacrată operei cu caracter religios, moral şi filosofic a doctorului Nicolae Paulescu (la care se adaugă, în final, un scurt eseu consacrat lui Grigore T. Popa) şi o a doua parte situată în aria de specialitate a autorului, vizând diferite probleme de ordin demografic şi relaţia lor cu existenţa socială şi biologică a omului. Asupra acestei părţi lăsăm să se pronunţe specialiştii, noi limitându-ne doar să remarcăm aici  diversitatea şi complexitatea problematicii abordate, precum şi modul de organizare a ideilor, asa cum transpare din capitolele VIII-XIV: „România şi tranziţia demografică”, Factorii de risc social şi sănătatea copilului”, „Mişcarea – esenţa vieţii” etc.        

     În cuprinsul primei părţi a lucrării, autorul arată cum, prin luările sale de atitudine, în calitate de savant şi de gânditor creştin, Nicolae Paulescu s-a dovedit a fi un om de largă deschidere spirituală şi un vizionar. Preocupat de drama primului război mondial, „care a însemnat – după aprecierea sa - un masacru uriaş, un adevărat spectacol de infern, un rău imens făcut omenirii întregi”, el s-a străduit să descopere cauzele fundamentale care au făcut ca umanitatea să înregistreze asemenea grave derapaje de la calea cea dreaptă a raţiunii şi a credinţei. Făcând legătura dintre erorile civilizaţiei moderne şi complexitatea naturii umane, doctorul Paulescu a ajuns la concluzia că „organizarea lumii prin mijloace omeneşti” ar fi fost practic irealizabilă, datorită unor neajunsuri de natură politică, socială şi umană. În consecinţă, notează V. Lupu, savantul român a avansat teoria că „organizarea omenirii în ansamblul ei trebuie căutată, descoperită şi aplicată prin Divinitate, pentru că Dumnezeu creatorul nu a putut să-şi lase făptura nedesăvârşită”. Pentru realizarea acestui deziderat se impun, drept comandamente esenţiale, „supunerea faţă de Dumnezeu” şi „iubirea de oameni”. Astfel privită, concepţia lui Nicolae Paulescu despre mai buna organizare a lumii ar fi o alternativă mai viabilă faţă de concepţiile darwinistă şi marxistă, cea din urmă fiind supusă unei critici sistematice în cuprinsul  lucrării.

     Pe ansamblu, cartea doctorului Valeriu Lupu se constituie într-o pledoarie lucidă şi susţinută în favoarea ideii că societatea contemporană, în măsura în care doreşte să-şi asigure viabilitatea şi perenitatea, nu poate să renunţe la o perspectivă de ansamblu asupra temeiurilor sale de existenţă, pe care numai spiritualitatea creştină o poate oferi. Pe de altă parte, nu este exagerat să remarcăm că teza transmodernistă asumată şi promovată de mai mulţi ani, în spaţiul cultural local şi naţional, de Theodor Codreanu îşi află o confirmare şi un sprijin în lucrarea de faţă.

Daniel Dragomirescu

7 aprilie 2008

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)