|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
NICOLAE BĂCIUŢ
„Te-mbrăţeşez, frate Nicolae” – cu aceste cuvinte ne-am despărţit la Alba Iulia, în prag de 1 Decembrie al anului trecut, de cel care mă considera nu doar pe mine frate, ci pe toţi cei trăitori în limba română. Eram fraţii lui – venea la noi ca la fraţi, ne primea la el ca pe nişte fraţi.
Prima întâlnire cu el s-a întâmplat la Târgu-Mureş, alături de Doina şi Ion Aldea Teodorovici, cu care a început să cutreiere ţara de dincolo şi de dincoace de Prut, realizând ceea ce nu au putut face încă politicienii – unirea poporului român, prin cuvântul care zideşte, prin poezia care e inima unei limbi. Ne-am întâlnit de-atunci şi la Chişinău şi la Bucureşti , la Târgu-Mureş, la Alba Iulia, şi pe Nistru şi pe Mureş, el venind de fiecare dată cu entuzismul şi patetismul împlinirii visului de a face coincidentă patria de pământ cu patria de cuvinte a limbii române. Nu l-a părăsit niciodată speranţa că vom fi din nou ceea ce am fost, ba mai mult, cum îi plăcea să spună.
Fratele Grigore a plecat, prea nedrept, la fel ca Doina şi Ion Aldea Teodorovici, după întâlnirea fatală cu destinul la locul şi la ceasul nepotrivit. Ne-a lăsat o imensă datorie – aceea de-ai duce visul la capăt, oricât de târziu, pentru că niciodată nu va fi prea târziu. Fratele Grigore a murit de Eminescu. Inima lui a devenit mai mare decât trupul. El trece astfel din simbol în mit, pentru a se întoarce mereu în fiecare din noi, cu acelaşi dor neastâmpărat, de frate şi de soră.
El e poetul fără egal. Oricât de inegală i-ar putea fi considerată opera. Dincolo de cuvinte, opera lui importantă e cea pe care a semănat-o în fiecare din noi, sentimentul de frate, transmis cu căldură, cu bucurie, cu speranţă. Basarabia are mulţi poeţi buni. Dar niciunul ca fratele Grigore. Greu se va naşte unul să-i fie egal. Greu se va naşte unul care să adune în el ceea ce se adunase în trupul firav dar puternic, de neclintit de furtuni, al fratelui Grigore. Nici măcar de moarte.
Nicolae BĂCIUŢ .....................................................................
TRECERE Lui Grigore Vieru
N-am altă moarte – asta-i moartea mea, cum e lumina într-o stea, întoarcere făr-a pleca şi pleoapă pe privirea ta.
N-am altă moarte – asta-i moartea mea, un colţ de cer, un colţ de stea lumină făr-a lumina.
N-am altă moarte, doar a mea, ecou ’nainte de-a striga.
N-am altă moarte – asta-i moartea mea şi doar în ea voi învia.
Bazna, 8 ianuarie 2009 NICOLAE BĂCIUŢ
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)
|
