HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Memoria freatică şi poliedrismul textului

Puiu Bobelică CISLĂU -  „Drumuri în Cuvânt”, editura Grinta, Cluj Napoca 2011

 

 Eugen Evu

  

Cu toate că are podoaba unui nume uşor de reţinut, poetul braşovean îmi era total necunoscut, mea culpa, dar evident foarte cunoscut boematicilor astrişti de renume, care dealtfel îi pre şi post- faţează cartea: Ioan- Pavel Azap, Sorin Basangeac, A.I. Brumaru, Doru Munteanu şi Eugen Axinte. Dincolo de salutarul spirit de cenaclu, tot mai estompat de-o vreme, scrisele acestora schiţează un liric al tonului cotruşian, dolorist ardelenesc, pe de o parte, dar şi unul oximoronic, vag contestatar vis-a-vis de „ zeul social”.

Solicitat să opinez asupra cărţii sale, voi cita întâi câteva dintre referinţele „ amfitrionilor”,care îl cunosc mai bine decât am eu şansa dintr-o carte.

A.I. Brumaru „ resimţim...duhul, capacitatea reflexivă şi incantatorie ale folcorului poetic românesc care au înrăurit frecvent lirica noastră autentică...tablouri simili- abstracte, ori notaţii directe învăluite în aburii elegiei”.

Sorin Basangeac: „ dincolo de liniştea afişată se află adâncurile poeziei”; „ uneori devastat; în adâcnuri, pulsează viaţa, în cele mai spectaculoase forme, lumea nefiind una a liniştii( tăcerii), cu tulburată de strigăte de revoltă în faţa unor răpitori, care vânează ignorând raţiuni estetice sau morale”. Doru Munteanu: „ clasic” în strutură şi formă, fără a refuza inovaţiile stilistice, poetul are în tonalitate, ceva din poezia lui Aron Cotruş sau a lui Tudor Arghezi, chiar prin aplecarea spre social şi rostire”. Ioan Pavel- Azap: „de o spontaneitate genuină, versurile lui Puiu Bobeică Cislău au o simp+litate formală care conferă cursivitate lecturii transformând, stilistic” drumurile în cuvânt, într-un singur poem...poliedric”.

Lectura autorului sus- exegezat,  ne confirmă aceste observaţii şi adaug doar câteva lapidare altele: prevalează mesajul, ideea, metafora fiind ceva secundar, semnificaţia astfel trece în seama co- participării afective a cititorului. Obsesia principiului ordonator Apă, ( fluenţă, curgere, încremenire prin îngheţare ( a memoriei afective), într-adevăr e de reţinut. Introspecţiile alternează cu panseul oximoronic, probabil catarsic pentru autor.

Bobeică are  şi nerv de haijin, reductiv la „ motivul nipon” colateral: „ ( Funeralii electronice/ în muzica bisericească). Autorul consideră luceferismul eminescian, „ cutia de rezonanţă”, „ stelară”, a universului sublunar  mito- românesc. Cunoaşterea operei prin admiraţie- rezonantă- ia forma cultică a veneraţiei, de fapt, a originii, a Izvorului, apa devine licoare ( taumaturgică, n) cuvântul ( cuvântarea lirică, incantatori, divinatorie în substrat)- este „ adăpare”, astâmpăr al setei de absolut, ca în acest simulacru de „ artă poetică” dedicată lui Nicolae Băciuţ:  „ pentru cunoaşterea/ Operei/ lui Nicolae Băciuţ/ a trebuit să forez/ un puţ/  şi-n profunzime/ am găsit/ o fântână/ cu apă străbună/ din a cărfei licoare/ îmi adăp/ Limba Română”... Puiu Bobelică Cislău explorează ( forează) cuvântul- logosul manifest în lume, în imediatitate şi în memoria paideumatică, iar poezia sa într-adevăr poliedrică, cristalizează asimetric, iar apele-  cizelatoare ale acestui discurs uneori reduntant, sunt cele freatice, ale unei memorii freatice... Atitudinal, moral, el aparţine simţului doloric, al „ sfinţilor închisorilor”, „ experimentul Piteşti” pare a fi stigma generaţiei sale, străbătând, iată, invers, veacul...

„ O adevărată „ istorie” a luminilor şia umbrelor cultivă Puiu Bobelică Cislău...Impulsuri, uneori ritualice, adăstând la hotarul dintre rostire şi înfăţişarea realului , dintrec sacralizarea cosmică şi trauma fiinţială într-o lume a descompunerii , dau consubstanţialitate demersului liric într-un afect existenţiale”, confirmă excelent şi exact Eugen Axinte.

                                                                                                 

Eugen Evu

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com