Mitologizarea Eului

Ana Amelia Dincă

Gravurile lui Mircia Dumitrescu sunt tăieturi în carnea vie a sufletelor noastre şi a sufletului personal. Uneori lemnul din care eviscerează materia depăşeşte suportul unui simplu univers estetic şi devine acel nedesluşit eşafod al iubirii evocate în „Ciclul poziţional” care ţine de sfera sublimă a lumii şi de credinţa artistului în marile pasiuni, dar şi de partea întunecată a tragediei eşecului şi a însingurării. Conflictele interioare ale fiinţei vizibile în dureroasa arcuire a trupului expresivizat prin ducturile trasate cu siguranţă în „Poziţie de coborât scara sau şocul despărţirii” ori un nud provocator în care unghiurile perspectivale conferă adâncime spaţiului în „Jocul iubirii sau al înţelegerii târzii”, remarcabil prin curbele line şi feminine formând o antiteză cu unghiurile ascuţite ale „Poziţiei de tăiat capete sau a impresiei puterii”,  devin rezultatul adecvării conţinutului tehnic şi estetic cu ideea. Aerodinamica formelor determinată de ritmul liniilor evocă mişcarea continuă a elementelor selectate, semn al unei lumi pe care artistul o percepe  vie, în transformare, într-o permanentă iluzie a trecerii în universurile visului. 

O anume exuberanţă a liniei trasate cu siguranţa gestului de desenator determină preţiozitatea acestor lucrări cu o deosebită acurateţe a expresiei.

Simeza Dumitrescu - Montaj grafic de Ion Maldarescu, Agero

Mitul bucuriei de a trăi are un revers în credinţa sfârşitului lumii şi totodată în dispariţia creaţiei. „Noi trebuie să avem o operă, nu pentru o zi, ci ca să rămână pentru o sută de ani, două sute”, această limitare punându-ne în faţa conştientizării luptei artistului cu timpul. Înţelegându-le pe toate acestea, Mircia Dumitrescu acceptă condiţia de a fi om şi perspectiva dramatică asupra existenţei care îi conduce viziunea spre mitologizarea conceptului de fiinţă, spre transgresarea puterilor lui supranaturale, subconştiente şi invizibile în încercarea de a –şi învinge destinul, fiindcă artistul este practicantul unei meserii „cât mai apropiată de absolut” ceea ce determină lămurirea „cu sine însuşi” în dorinţa de a crea propriul univers fabulatoriu care să îi determine amara fericire.

Artistul povesteşte în compoziţiile sale despre ceea ce se întâmplă cu sine şi cu lumea sau cum o vede el de dincoace, dinlăuntrul imaginaţiei sale. „Arta ...trebuie să-ţi dea nişte relaţiii cu lumea. Să înţelegi de ce te-ai născut, de unde vii şi unde vei ajuge”, ceea ce determină aplecarea artistului spre trăirile obişnuite, spre frumuseţea vieţii simple, dar şi spre dramele din spatele ei, drept rezultat al înaintării în viaţă şi al acceptării ei în urma experienţei coagulată în jurul fiinţelor vii, umane, vegetale şi animale. Acuarelă, gravură sau sculptură, ilustraţie, carte bibliofilă sau orice semn pe care mâna şi mintea sa îl lasă pe o suprafaţă sau în textura lemnului ori a plăcii de metal, sunt răspunsuri la dramele sufletului şi la fericirea absolută care trece dincolo de voinţa artistică şi de talentul care  „de multe ori se confundă cu munca pe care ai depus-o, cu iubirea pe care ai avut-o faţă de meserie şi de propria-ţi performanţă.  Cu cât înveţi mai mult, cu atât poţi aborda probleme din ce în ce mai grave.”

Aflat în descendenţa unor nume ilustre ale gravurii noastre precum Theodor Aman, Ion State sau Horia Teodoru, Mircia Dumitrescu este cel mai important gravor român contemporan prin tehnica desăvârşită, prin seriozitatea muncii şi prin diversificarea abordărilor care înlătură repetitivitatea accentuând căutările estetice concentrate pe temele fundamentale ale artei care au în centru emoţia şi dramele umane.

 Ana Amelia Dincă

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com