Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

Monumente- Darul luminii – constructiile sacre voievodale

Elisabeta Iosif

Impresii si pareri personale in FORUM

Din darul luminii se inalta fiecare ctitorie sfanta, in al carui spatiu, mai vast decat lumea, putem sa ne eliberam de propiile noastre limite. Ele, constuctiile religioase voievodale, fac parte din acele lucrari ale omului, care trebuie sa treaca pragurile de singuratate ale veacurilor. Fara sa spunem”si maine e o zi”. Ele ne permit viitorul. Ne dau acel pasaport pentru o alta Europa, in care ne mai raman trei minute , pentru a salva un patrimoniu inestimabil, trei minute tot atat de importante, poate, ca acelea in care s-a creat Universul. E drept -vorbim numai de universul nostru sacru, pe care nu trebuie sa-l risipim. El face parte din valorile omenirii. Ne mai raman trei minute pentru a salva omenirea?

Revenind la constructiile voievodale, consideram meritorie hotararea responsabililor de la Ministerul Culturii si Cultelor, cand in 2004 au proiectat conservarea si restaurarea acestor edificii, iar in 2005 acest demers a fost concretizat de autoritatile Oficiului National al Monumentelor Istorice. Am retinut doar trei dintre aceste nestemate arhitectonice, una dintre ele fiind Manastirea Strehaia din judetul Mehedinti. Cu o dubla semnificatie, prin ocrotirea ei de catre doi domnitori:Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Ajungand stapan al mosiei Strehaia, Matei Basarab{domnul care a restaurat sau inaltat cel mai mare numar de ctitorii, 45}porunceste in 1645, rezidirea din temelie a vechii ctitorii a boierilor Craiovesti. Hotaraste si imprejmuirea bisericii cu o noua fortificatie, cu cinci turnuri rotunde. Astazi, mai exista doar cel de la intrare. In1690, Constantin Brancoveanu ii adauga pridvorul. De-abia in1826, cand s-au reparat chiliile si s-a inaltat zidul de incinta, a fost zugravita biserica. Atunci, palatul domnesc, care facea corp comun cu biserica, I-a determinat o asezare anume , din cauza careia s-a creat o legenda in jurul plasarii altarului:orientat spre sud. Dar, aceasta incinta, cu infatisare de cetate intarita, mai ramane in istorie prin importanta sa stategica si prin prezenta lui Tudor Vladimirescu aici, la 1821. Astazi, palatul domnesc e o ruina. Prin lucrarile de consolidare-restaurare se salveaza turnul copotnita, tencuielile de epoca, interioare si exterioare.

“Voronetul Tarii Romanesti”, cum e denumita biserica”Sfintii Trei Ierarhi “, de la Filipestii de Padure, Prahova, a fost ridicat in 1688de Balasa Cantacuzino. Pictura murala interioara, valoroasa, a fost realizata, in perioada de maturitate artistica de zugravul Pirvu Mutu in 1692, fiind pastrata prin grija localnicilor. Se spune ca, 55 de persoane, femei, barbati, copii au fost pictati, alaturi de ei aflandu-se auto-portretul sau, infatisind un tanar, cu privirea darza, tinand in mina o icoana praznicar, el fiind considerat cel mai productiv artist al epocii brancovenesti. Este de remarcat aici , tabloul votiv, reprezentand familia marelui aga, Matei Cantacuzino. Zece ani a durat restaurarea picturilor murale, {incepute in 1994}, datorita gradului avansat de degradare, catapeteasma avand nevoie de documentatie tehnica si stiintifica separata.

“O bijuterie in teaca ei”- asa a denumit cercetatorul Gheorghe Crutescu , biserica manastirii Stavropoleos din Bucuresti, ridicata in 1724. Era in timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat. A fost construita de catre arhimandritul Ioanichie Stavropoleanul. Mavrocordat daruieste manastirii vinariciul domnesc. Aici se gaseste si tronul lui Mavrocordat. Iata, destule argumente pentru a se pastra aceasta bijuterie arhitectonica, de o valoare inestimabila, din centrul istoric al capitalei tarii. Lucrarile din 2005 au consolidat-restaurat corpul staretiei si muzeul manastirii.

Putem considera aceste demersuri , o intoarcere la felul nostru de a crede, de a construi , de a gandi in conexiunea istoriei , a timpului care ne determina sa nu folosim jumatati de masura, sa actionam” la rele maxime cu remedii maxime”. Reevaluarea monumentelor mi-a adus aminte de felul in care vechii greci isi ocroteau templele si oracolele, precum hindusii “mandala”, simbol protector si premonitoriu pe care”nimeni nu-l calca in picioare”, constituind spatiu de sacralizare a lumii. Iar daca noi , intr-o zi , am cules macar un fuior din darul luminii acesteia am putea spune asemeni imparatului Titus”nu ne-am pierdut ziua”atunci cand, am face un bine aproapelui si neamului omenesc sau cand vom reconstitui trecutul, redandu-l viiorului.

Elisabeta Iosif

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e. V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)