|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
ROMÂNEŞTI PE INTERNET Dr. Dumitru DRAICA Grafica de Roca
ABSTRACT: Today, at the begining of the XXIst century, the comunication represents a very important thing in our life. Our life is in a continuous dependence of electronic comunication. The internet language represents a genuine secret code, which formes the mesenger language, that has a lot of shortcuts. The internet developes a new language used by many people and, unfortunately the rules of romanian language are broken, a lot of words get new values, contents and meanings.
În condiţiile actuale, la începutul secolului al XXI-lea, trebuie să înţelegem, pe deplin, însemnătatea limbii în societatea noastră, instrument fără de care nu este posibilă comunicarea, înţelegerea între oameni, cât şi explicarea unor fenomene şi procese din realitatea imediată.
Limba are un rol hotărâtor în transformările profunde din viaţa noastră, ea stă la baza tuturor activităţilor întreprinse într-o comunitate umană şi ajută la desfăşurarea, în cele mai bune condiţii, a activităţii umane.
Limba, în general, facilitează o gamă largă de procese cognitive şi formativ-psihice. Prin studiul limbii ni se relevă resursele ei expresive, ce contribuie la modelarea spiritualităţii tineretului, la dezvoltarea capacităţii de imaginare şi reprezentare creativă, în actul de elaborare şi redactare a comunicării.
Limba română formează cultura generală a tinerilor, elevi şi studenţi, în perspectiva dezvoltării şi afirmării originalităţii, inventivităţii şi personalităţii acestora. Cunoaşterea şi însuşirea limbii române, în cele mai mici detalii, contribuie, totodată, la creşterea capacităţii de interpretare cu justeţe a celor mai complexe fenomene şi procese din realitatea înconjurătoare.
Lumea de astăzi, tineri şi vârstnici, este tot mai dependentă de calculator, de internet, de comunicare. Aproape că nu concepem o zi, fără „să navigăm” pe internet! La sfârşitul anului 1975 a fost trimis oficial primul mesaj electronic, e-mail. Conform unor statistici recente, în România sunt peste 5 milioane de utilizatori pe internet, care „navighează” cel puţin o oră pe săptămână (16% utilizează internetul frecvent, iar 23% din când în când); de asemenea, 85% dintre liceeni fac parte din diverse reţele de internet, iar 60% dintre adolescenţi accesează zilnic o multitudine de site-uri.
Internetul a cunoscut o dezvoltare, un avânt, aşa cum nu a cunoscut vreun alt domeniu al vieţii economice, social-politice, la început de nou mileniu. Realitatea virtuală pe care ne-o propune acesta, a avut drept consecinţă apariţia unui „segment special” al populaţiei, a unei comunităţi foarte răspândite astăzi, supranumiţi cybernauţi sau internauţi.
Internetul devine din ce în ce mai popular şi este preferat altor forme de comunicare, deoarece nu ţine seama de o serie de factori, precum vârsta, educaţia, pregătirea profesională, situaţia materială, eliminând distanţele şi făcând posibilă comunicarea în foarte scurt timp.
Una dintre caracteristicile principale ale internetului o reprezintă folosirea prescurtărilor (multe dintre ele provin din engleză) şi a acelor figuri numite emoticons*, care exprimă diverse stări de spirit ale utilizatorilor. Cei care au peste 30-40 de ani consideră că este mai uşor să comunici, să te faci înţeles prin propoziţii coerente, în care cuvintele să fie ortografiate cu întreg conţinutul lor, fără prescurtări; dimpotrivă, tinerii, adolescenţii preferă limbajul prescurtat în ideea de a economisi şi timp, care pentru ei este atât de preţios, în ziua de azi.
O caracteristică importantă a prescurtărilor folosite pe internet este eliminarea vocalelor, ceea ce pentru cei mai mulţi dintre utilizatori reprezintă o dificultate în înţelegerea, în „descifrarea” mesajelor. Toate prescurtările se transformă într-o limbă nouă, care formează un adevărat cod secret, aşa-numitul limbaj messenger; acest limbaj, care utilizează foarte multe prescurtări, a generat un argou specializat, folosit, în cea mai mare parte a lui, de tinerii „dependenţi” de SMS**-uri.
Câteva dintre acestea reţin atenţia multora dintre noi, care suntem, într-o măsură mai mare sau mai mică, utilizatori de internet, şi pe care, uneori, le „traducem” cu oarecare dificultate, iată câteva exemple:
3.1 - prescurtări cu iniţiale mici: d c - de ce, c f – ce faci, c m f – ce mai faci, f b – foarte bine, k – ca, 2 – tu, tz – ţ, sh – ş, bn – bine, mp – mare prostie, nb – noapte bună!, vsfcm – vrei să fii cu mine, scz – scuze, npc – nu ai pentru ce …;
3.2 - îmbinări de litere: nuj – nush – nu ştiu, dak – dacă, app – apropo, crek – cred că, shi – şi, ink – încă, trb – tre - trebuie, sal – salut!, mijto – mişto, poopik – pupic, iuby – iubitule, poiotz – puiuţ, vb - vorbim, pls – phase – te rog, enervantzi, indulgentzi, tzară, orash, shtiu, supy – supărat…;
3.3- prescurtări cu majuscule: MII – mă întorc imediat, CDRP – cât de repede poţi, MDR – mor de râs, DM – Dumnezeule mare, PMS – părerea mea sinceră, GD – glumeam doar, PCTG – pentru cultura ta generală, NMD – nu mă deranja, MVN – mai vorbim noi, PLM – plecat la magazin, FMM – frate, mersi mult...
Concluzii
Profesorii şi părinţii tinerilor cred, însă, că cei din „generaţia messenger” vor„strica” şi mai mult limba română, pe care, din păcate, mulţi nu o stăpânesc corect, va rezulta o limbă nouă, a internauţilor. Viitorul este tot mai dependent de calculator, de internet, de comunicare, timpul ne va arăta dacă este bine sau rău ca cei tineri să înveţe mai întâi să tasteze literele şi cifrele calculatorului şi apoi, abia, să scrie de mână, literele alfabetului şi cifrele… Va suferi limba română de pe urma acestor abrevieri utilizate în e-mailuri, vor suferi cei care „citesc” zilnic mesaje, rămâne de văzut!? Un lucru este clar, în momentul de faţă: internetul câştigă tot mai mult teren şi din ce în ce, tot mai mulţi „utilizatori”. Cu toate acestea, vorbitorii de limbă română, tineri şi vârstnici, deopotrivă, au datoria de a păstra curată limba română, de a o îngriji şi îmbogăţi cu noi şi noi valori, pentru a o putea transmite nealterată generaţiilor viitoare, aşa cum şi noi, la rândul nostru, am primit-o de la înaintaşii noştri, cinstind-o şi mândrindu-ne cu ea, preţuind-o şi căutând să-i punem mereu în evidenţă, oriunde şi oricând, valorile ei expresive.
Bibliografie
1. Draica, D – Limba română contemporană, Editura Rhabon, 2004; 2. Draica, D, Draica, V - Controverse actuale în ortografia românească, Rhabon, 2003; 3. Draica, D – Norme ortografice actuale. Aplicaţii practice, Editura Focus, 2006; 4. www. Dicţionar prescurtat online. Internet; 5. www. Internetul, maladia secolului XXI.
-----------------------------------------------------------
* Emoticon, emoticons (din l. engleză) Figuri simbolice simple, care reprezintă o emoţie referitoare la mesajul scris. Ex. J = zâmbitor, L = supărat, ;-) = şmecher, etc.) ** SMS (Presc. Short message service) (l. eng.). Deseori numit şi text message. Este folosit atât în comunicarea scrisă prin telefonia mobilă cât şi pe internet. -----------------------------------------------------------------------
Conf. Univ. Dr. Dumitru DRAICA Catedra de litere
Universitatea din Oradea e-mail: draicadumitru@hotmail.com
-------------------------------------------
-------------------------------------------
5. Numarul Dvs. de
telefon (fix):021-3243150 Cu multe urari de reusita, George Liviu Teleoaca 2 decembrie 2007
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei. |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
NOI
CONOTAŢII ALE CUVINTELOR 
