O modalitate originală de a propaga 

cultura românească în lume

Ddr. Anda Lohan, Germania

           Poeta şi scriitoarea Lucia Olaru Nenati (foto) din România a fost de mai multe ori prezentă în lumea culturală din oraşul german Konstanz, situat pe malul lacului Bodensee, de fiecare data cu prestaţii culturale, literare şi artistice care au stârnit interesul publicului de aici. Aşa se face că de astă dată, ea  fost invitată,  în calitatea sa de doctor în filologie şi cadru didactic, de către Universitatea de excelenţă din oraşul german să susţină un curs-workshop despre cultura şi civilizaţia românească în beneficiul studenţilor din numeroase ţări ale lumii participanţi  la seria internaţională organizată anual de către universitatea germană.  Deşi  de mai bine de zece ani funcţionează  un parteneriat cu Universitatea “Al.I.Cuza” din Iasi, drept  care studenţii români ocupă numeric primul loc în rândul studenţilor străini, până în prezent nu a fost organizată o asemenea formă de prezentare monografică a valorilor româneşti.

          Prelegerile, susţinute de către dr. Lucia Olaru Nenati în limba engleză, spre a putea fi accesibile oricărui public, au tratat  teme privind trasăturile identitare specifice culturii şi civilizaţiei româneşti, determinate de coordonatele geografice şi istorice, tradiţii şi mentalităţi, patrimoniu spiritual şi material, folclor şi mituri fundamentale (Mioriţa, Meşterul Manole), estetica  artelor populare, specificul arhitectural cu accent pe mânăstirile Moldovei s.a.

       O altă coordonată a fost aceea a creaţiei româneşti culte, cuprinzând o prezentare succintă a specificului literaturii şi o cronologie a principalelor personalităţi literare, alocându-se fireşte un loc aparte şi un spaţiu extins personalităţii lui Eminescu, dată fiind legătura existenţială constantă a vorbitoarei cu acest domeniu, în calitatea sa de fost muzeograf şi restaurator al aşezământului de la Ipoteşti şi   care  nu a părăsit, de fapt, niciodată statutul de cercetătoare  şi propagatoare a lui Eminescu.  N-au lipsit din seria prelegerilor nici reprezentaţii altor domenii de creaţie precum teatrul, cu referire specială la Eugen Ionesco, artele plastice, accentuându-se desigur pe imaginea sculptorului Constantin Brâncuşi şi muzica având în prim plan imaginea – şi sunetul – creaţiei enesciene. Întreaga prezentare a fost susţinută prin materiale documentare ajutătoare, în primul rând printr-o ilustrare cu imagini reprezentative româneşti comentate adecvat, în proiecţie Power Point, prin exemplificare sonoră în cazul temelor referitoare la muzică şi printr-o expoziţie etnografică românească în care şi-au găsit locul costume populare, ţesături, ceramică, ouă  încondeiate, cărţi şi albume reprezentative..

         Derularea proiectului s-a finalizat printr-o seară literară şi artistică în care Lucia Olaru Nenati a evoluat în ipostaza sa de poetă recitându-şi cu real talent actoricesc poemele, traduse pe ecran în câteva limbi străine, dar şi de interpretă de muzică,  prezentând  “Cântecele lui Eminescu”, adică ipostaza de interpret  vocal a poetului,  relevată de poeta de azi care, precum se ştie,  i-a restaurat  repetoriul muzical  în propria sa interpetare. Poemele recitate şi piesele  muzicale de pe cele două albume ale autoarei Cântecele lui Eminescu, (anexă a cărţii Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii ) şi  Din dor de Eminescu au fost primite cu mult interes de către cei prezenţi iar cântecele  interpetate live au fost de  un real succes contribuind la configurarea deplină a  unei oferte culturale complexe, tridimensionale  şi deosebit de eficiente ca modalitate de introducere  a unui public străin în esenţa culturii noastre naţionale.

       Astfel că aprecierea publicului s-a adresat  nu numai prestaţiei originale şi neobişnuit de pluriforme a  protagonistei ci, nu în ultimul rând, culturii, artei şi valorilor româneşti, din păcate, mult prea puţin cunoscute lumii internaţionale poate şi datorită dificultăţii de-a se găsi cele mai potrivite modalităţi de atragere a interesului  asupra  acestor valori, ceea ce în cazul de faţă s-a reuşit pe deplin.

Ddr. Anda Lohan

Coordonatoarea Centrului de Cercetare „Zukunftskolleg“, Universitatea Konstanz, Germania

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com