Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

O prozatoare de talent: Hanna Bota

Ion Cristofor

Grafica de Hetco (Agero)

            Debutând în 1994 cu un volum de poezie, tânăra Hanna Bota se va impune destul de rapid ca unul din cei mai talentaţi poeţi ai generaţiei sale. Cele cinci volume de poezie publicate pâna acum i-au  certificat pe deplin maturitatea poetică. E evident că  Hanna Bota posedă o formaţie intelectuală serioasă, cu o cultură bine articulată, impresionând prin originalitatea necăutată a expresiei lirice pe care o cultivă. Dezinhibată, tânăra profesoară de istoria religiilor e şi o excelentă realizatoare şi moderatoare a unor programe de televiziune, fiind o fermecătoare prezenţă în cadrul acestor emisiuni de promovare a culturii. În contrast cu vedetele de televiziune ce se impun prin agresivitate şi căutarea originalităţii cu orice preţ, Hanna Bota are discreţia autenticului om de cultură, ce ştie să-şi provoace interlocutorii cu discreţie şi, în fond, cu bun simţ, o calitate devenită din ce în ce mai rară pe ecranele televizoarelor, dar şi în viaţa noastră literară.

Recent, scriitoarea clujeană revine în atenţia cititorilor printr-un roman intitulat Tabla de şah ( Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006), ce dovedeşte o certă înzestrare pentru domeniul prozei. Romanul are o structură modernă, cu o construcţie destul de sofisticată, ce nu refuză o anumită tentaţie a lirismului. Sub structura narativă a cărţii se poate descifra o obsesie persistentă a autoarei pentru simboluri, taine şi chei de lectură venind din zona ezoterismului. Tabla de şah e un roman al dilemelor existenţiale, cifrate sub metafora şahului sau ale motivului călătoriei. Prologul romanului ne edifică de la început asupra substanţei cărţii, prozatoarea dovedind un indiscutabil instinct ludic, o apetenţă pentru strategiile imaginarului, combinate după regulile unei fantezii dictatoriale, spre a prelua o binecunoscută expresie a lui Hugo Friedrich.

Din precizările autoarei, constatăm că avem de a face cu un roman pus sub semnul călătoriei şi al iniţierilor. Tânăra prozatoare refuză epicul bazat pe transcrierea brută a întâmplărilor. Imaginaţia debordanta a autoarei construieşte mereu o lume plurală. Personajele par, în mâna scriitorului sau a destinului, simple piese de joc ale unui şah, supuse unor implacabile strategii ale "jocului, ale imaginarului". Conştiente sau nu, personajele nu trăiesc într-o realitate pură, unidimensională, ci într-un univers dominat de o ambiguitate a sensurilor, cu un anume gust pentru insolit şi bizar. Lecţia marqueziană sau cea a unui fabulos desprins din lumea romanelor lui D. R. Popescu pare să fi fost bine preluată. Evoluţia personajelor se supune unei legi implacabile, nu a hazardului ci a unui joc de şah în care există mereu un mare maestru, un ins capabil să-şi manipuleze semenii. Un personaj feminin din capitolul II, intitulat "Femeia", tânară, vânjoasă şi puternică, poreclită Bici, este dominată de un mascul "violent şi nerăbdător", Bicide, un mod subtil de a sugera coexistenţa contrariilor în cadrul aceleaşi structuri sufleteşti. 

Prozatoarea are un patos speculativ aparte, ea mizând mai puţin pe invenţia epică şi mai mult pe un scenariu al ipotezelor ideatice. Romanul este construit pe două planuri, unul al discursului speculativ şi altul cel epic propriu-zis, care se întretaie, se combină după o reţetă proprie a autoarei. După regulile jocului de şah, prozatoarea îşi construieşte proza pe câteva simetrii şi repetiţii. Astfel, mai multe capitole ale romanului se intitulează "Trei pe-o bancă", iar câteva capitole sunt constituite pe principiul simetriei şi complementarului ("Femeia", "Fata","Barbatul"). Una din tentaţiile constante ale Hannei Bota este excursul eseistic, analiza psihologică de detaliu. Indiscutabil, prozatoarea este un fin analist al psihologiilor abisale, ale unor personaje cu o personalitate scindată, mutilată de diverse complexe. Mai ales personajele feminine îi reuşesc în mod deosebit, cum ar fi Lacustra, personaj complex si dilematic, în care "parcă  sălăşluiau două fiinţe". Romanul  Hannei Bota constituie un excelent debut în proză al tinerei autoare clujene.   

Ion Cristofor

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)