HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

PICTORI ROMÂNI LA SILISTRA -  BULGARIA

Emil Druncea

 

Invitat de către Ana Amelia Dincă, critic de artă şi copil frumos al culturii româneşti, ne-am deplasat împreună la Silistra, oraş bulgăresc de pe malul Dunării, unde, pe 26 Aprilie, avea loc expoziţia colectivă de pictură a patru artişti plastici români: graficianul Ion Atanasiu Delamare, profesor la Academia de Arte Bucureşti, Emilia Persu, pictor, Maria Unţanu, pictor şi Silviu Soare, pictor şi ceramist. Alături de ei s-au aflat domnul Gheorghe Petre, pictor, doctor în artă, preşedinte al filialei Uniunii Artiştilor Plastici Slobozia şi doamna Doina Roşca, din partea Direcţiei de Cultură Culte şi Patrimoniu Naţional Ialomiţa. La intrarea în oraşul bulgăresc ne-a mângâiat prieteneşte arhitectura  originală, diversitatea de volume şi forme, clădirile vechi, mult mai luminoase decât cele pe carele vedem noi în România. Curăţenia era la ea acasă, iar trecătorii ştiau să zâmbească. N-am întâlnit bişniţari, maşinile circulau cu prudenţă, firesc, normal. Pe străzi, prin parcuri, în pieţele publice largi şi curate ne luminau privirea zeci de statui din bronz, motiv pentru invitatul meu, profesor şi animator cultural Constantin Goga să o exploateze pe soţia mea, care trebuia să-l fotografieze lângă toate statuile şi obeliscurile pe care le admira. Eram „oficial” şi  trebuia să îndeplinesc rolul protocolar, dar şi pe cel de bună cuviinţă faţă de minunatele noastre gazde, artişti, doctori sau doctoranzi, preoţi, alături de un public numeros.

 

LA SILISTRA CULTURA ARE UN PALAT

 

Despre manifestarea culturală în sine, se cuvine să vă spun că a fost la nivel înalt, că arta a fost şi va rămâne puntea de legătură între lumi, între artiştii de pretutindeni. Rosul prezenţei mele a fost prezentarea Monografiei pe care am scris-o cu privire la viaţa şi opera marelui sculptor român, cu recunoaştere internaţională, Ion Vlad. M-au fascinat deosebit exponatele de ceramică create de Silviu Soare. Ana Amelia, copil bine crescut, dar şugubăţ ca toţi copii, m-a testat cu „viclenie” şi a ajuns la concluzia că intuiesc imediat valoarea artiştilor plastici. Nu am însă priceperea şi limbajul specific criticilor de artă, le las lor liberă calea spre adresarea către cititorii interesaţi de artă.  Nu credeam ca prima mea călătorie în afara ţării să-mi producă o atât de mare bucurie, dar şi o imensă tristeţe. Veneam din municipiul Feteşti, cu o galerie de artă de 80 m.p., situată la parterul unui bloc, într-un fost magazin de metraje. Am găsit în Bulgaria, la Silistra, o galerie de artă de 8000 m.p., înt-o clădire cu arhitectură grandioasă, în care te rătăceai neînsoţit, cu o zestre de 1500 de exponate de valoare, 300 expuse la ora vizitei noastre.

 

 

Montaj grafic de Ion Măldărescu, Agero

 

Veneam din Feteşti-ul fără casă de cultură, la Silistra, unde există un palat de cultură. Noi n-avem nici primărie, nici cinematograf, încît mă mir de ce ne numim municipiu. După manifestarea de la galeriile de artă am plecat la galeria particulară de artă a domnului Konstandin Doncev, un artist boem şi original. Nu ştiu dacă muzica franţuzească era pentru vizitatorii români sau dacă era propria lui trăire, dar a fost o oază de bucurie pentru noi. Pe drumul de întoarcere am comentat despre iubirea lor faţă de artă şi faţă de viaţă, în contrast cu încrâncenarea noastră cu rost sau fără rost. Spre seară am ajuns la casele noastre, la viaţa noastră cenuşie, la demnitarii noştri, urmaşi ai comuniştilor, care clamează că avem nevoie mai întâi de untură şi apoi de cultură, dar n-avem nici untură, nici cultură. Pentru vindecarea de stresul românesc,vom pleca periodic la Silistra. Mai sunt statui nevizitate din lipsă de timp, mai sunt case luminoase de văzut, oameni minunaţi, aparatele foto bine încărcate...şi la drum! Am lăsat la biblioteca galeriei cărţile mele, darul meu de suflet pentru aceşti oameni frumoşi, ei mi-au dăruit un buchet de flori minunate, semne din ambele părţi că revenirea noastră este dorită şi aşteptată. A meritat să trecem Dunărea, fluviul care desparte două lumi, merită să recidivăm.                                                                    

                           

Emil Druncea

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com