Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Poemele Anei - Cartea hermeneutică

Editura LIMES 2007, Mircea PETEAN

 

Eugen Evu 

 

 

Magnetismul liricii lui Mircea Petean te poate capta şi odată prins, vei afla ceea ce în interiorul textului  de fapt corespunde - echivalează ca structură cu exteriorul, cu bolta.

            Levitaţia este un dans prin oglindirea pe suprafeţe. A ne aventura să adăugăm ceva  după ce un eşalon de elită a criticii şi poeziei româneşti s-a pronunţat - vezi  indexul referinţelor critice la „ Poemele Anei” - este imprudent şi nici măcar subiectivismul de drept al altui poet - de-o fi să fim - nu ne scuteşte de riscul unui monolog. În fond cartea aceasta este evanghelică şi testamentară- devreme ce scriitura lirică a eseistului şi unui editor de fineţe, care este Mircea Petean, a atins pragul la vârf, ca să zic aşa.

Poate Ion Pop, Manolescu, Cistelecan - e triada exegenzelor toate, aduse de autor la ieşirea din carte - ca o somaţie; dacă se atinge careva de cercurile mele pitagoreice -  devine ridicol.

„Poemele Anei” sunt poemele manoleice ale celui ce dedicat sub porunca de sus, operei, consimte sacrificarea din structura zidirii, probabil cu tragica revelaţie apriorică, indusă mistic  ori… genomic arhetipic -paideumatic (…), a gestului ombilical de pe acoperişul răsucitei turle a mănăstirii: auto- sacrificarea prin aruncare fără schele, anume unde? În mitul de fapt personal al ctitorului înfăptuitor! Ca să izbucnească o fântână - Creatorul conştientizat prin operă, a subordinei în sus, întru re-întemeiere.

Vorbirea mea lângă şlefuitele trepte ale edificiului - carte este ea însăşi indusă din iradianţa acestei lirici ca un durabil avatar al sinelui poetic faţă de sinea lui homo cogitans.

Criticilor sus numiţi li se adaugă apoi - reconfirmând direcţiile întreitei lucrări poetice de natură piramidală (iniţiatică), ceilalţi comentatori. Fascinant cum Ion Opo N. Manolescu şi Al Cistelecan - nici unul creator ( !) original - se expertizează în a „decodifica” mai frumos şi semnificativ mesajele de profunzime ale Creatorului - Master - robul propriei opere şi vinovatul sublim impregnat în Ea. 

            O capcană în care se vor arunca mereu înşişi creatorii: acalmia şi consolarea de a se fi transferat în Operă, dincolo de sacrificiul a ce ne este drag şi finalmente a nouă înşine …

Iată ce e de meditat şi în „cazul” poeticii lui Mircea Petean. Unde a ajuns vârful-cărturarul şi unde a păstrat temelia edificării teluricul înnăscut. Cartea este epopeea reductivă  a unei entităţi pe care  J.L. Borges o numea manifestă în toţi scribii lumii - ca Unul  multiplicat fractalic. Limbajul se converteşte în mişcare şi circularitate ciclică. Emoţia urlă şi naşte melos orfeic, lamentaţie spre lumea ulterioară - menită a îmblânzi fiara din noi. Utopia sublimă. Hiperion de după cearcănul Lunei. Primordia sfărmată post- babylonic, răsădind o semantică a relictelor şi  sacrului ce se autodevoră. Desacralizarea  prin decodificare şi efortul prin cunoaştere de sine de a reitera - recupera (! ) creatorul din operă. Deşărtăciunea deşărtăciunii ori numărul de aur al Misterului existenţei ca fiinţă? Va atinge omul prin cunoaştere ceea cde a uitat prin freatismul Memoriei ancestrale?

Dedicaţiile iubirii şi orgasmele ca o reacţie în lanţ ale textului. Delirul controlat ca discurs şi iluzia liniei drepte în universul curbat aidoma Timpului - ca spaţiu .

            Ana nu este cum zice cam rece Eugen Simion - „ tânăra enigmatică”… Nici „mările ascezei”- şi nici apele unui onirism ce se insinuează reminiscent din memoria însăşi a Hologramei Vii - sau codex-ul „ lui Pieion… E atâta superbă şi inepuizabilă suspect vorbărie în interpretare - încât încap toţi duşmanii de carton în eventualul meu protest contra celor care ştiu vezi Doamne, mai bine cum simt cei ce scriu- adică - aidoma Lui Mircea Petean - îşi trăiesc textul.

             Părţi din operă, suicidari în operă, după modelul religiosus. Ruxandra Cesereanu - consider - are cel mai îndeaproape imaginea limpede a întupării lirice de faţă: un abur thanatic (dar remember antinomicul eros, n) şi  textualismul - virtual- al poetului, care se leagă de „ întâmplarea morţii” „ O lume în criză” - deci şi un l u m i t - în criză. Criza este ondulatorie între luciditatea insuportabilă şi ogivele de salvare - luminişuri sacre - metafore şi lexeme ale spontanului. Universul lui Mircea Petean - lasă ea a se înţelege - este unul agonic. Dar este universul unei noi teogonii şi nu al luminii putrezitoare: garanţia sclipeşte în cuvintele - scânteioare ale lui Iov modern - etimonul cristic.

            Criza definită aşa de Ruxandra Cesereanu - cu atuul unei intuiţii feminine ( ANEI !)  faţă de …Manole şi chiar Negru Vodă …este de fapt asompţiune barthesiană. Personajele cheie din discursul peneanian devin bestiar sua scenă alchimică: actorul (halmelita, n), bătrânul maestru (sacerdotul lui Umberto Eci, n); prietenul mort ( Enkidu din Ghilgameş - memoria primordială de la Sumer n) ; sinucigaşul, tatăl (Zeul suprem şi frustrările Abel-Cainice sau Cain-asbelice, sic,n); călătorul - voila Cohello, n!); novicele şi eremitul - dacă vrem erezia de sine  şi autodafeul, etc.

Despre cartea lui Mircea Petean sunt chemaţi să bosco-rodească hermeneuţii. Eu, privilegiatul şi nefericitul prin empatie - mă mulţumesc cu a-l reciti înaintea insomniilor.

 

    Iar dacă citindu-i poemele îmi amintesc ceva din orizontul de sub genunchi, acela care este nadir dar şi mă face să tresar de sine-mi, este un dar pentru care îi mulţumesc

 

Eugen Evu 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)