Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Portrete culturale: GEORGE ROTARU

Prof. George BACIU

 

 

         Dacă mi s-ar cere să-i fac omului George Rotaru un portret, penelul ar fi prea sărac pentru o astfel de personalitate ce respectă cu exactitate zicerea „omul este rodul faptelor sale”. Născut la  Lăunele de Jos – Vâlcea, în a şasea zi a Cireşarului anului 1949, omul George Rotaru a norocit vremea şi locul prin toate săvârşirile sale de înţelept cu rădăcini în neamul dacic blagoslovit zalmoxian la Sarmizegetusa.

            A avut de-a lungul anilor „o diversitate a preocupărilor cu totul neobişnuită. A pictat biserici, are şi pictură de şevalet, a fost primar, e preocupat de vexilologie (pe scurt, ştiinţa drapelelor), de istoria Vâlcii şi a întregului neam românesc, a inventat maşini agricole, e om de afaceri, scrie şi editează cărţi…, e un Mecena cultural al Subcarpaţilor Argevilo (Argeş-Vîlcea-Olt) şi câte altele va mai fi făcând…” (acad. Gheorghe Păun).

            E o fărâmă de portret ce poate fi pusă ca prolog la CV-ul unui „om-instituţie”, plecat să colinde haihui prin dorurile noastre fără număr. Isteţ la minte, cu vederi largi, iubind noul (este autorul a 3 brevete de invenţie şi 12 tehnologii, a unor modele de desene industriale înregistrate la OSIM), cercetător al vestigiilor geto-dacice, luptător înverşunat al kitschului, finanţator al multor acţiuni culturale, oferind premii şi burse tinerilor olimpici, o figură distinsă prin eleganţă şi intelect, George Rotaru are o experienţă profesională de excepţie     (Arta Interiorului & Design industrial, Facultatea de Istorie, Institutul Mondial de Comerţ, Academia Wipo Worldwidw), pe care o foloseşte în scopul dezvăluirii culturii „României Tainice”, despre care vorbea, scria dr. Artur Silvestri, unul dintre înţelepţii din urmă ai românismului.

            L-am cunoscut în 2003. Un om modest cu o educaţie sănătoasă, adânc înrădăcinată în familialul ţărănesc olteano-vâlceano-argeşean, cu aromă de sublim mioritic şi sfinţenie episcopală. Am tipărit la editura domniei sale – Rottarymond – o carte: „Domneşti. Oameni de ieri şi de azi”. Şi de-atunci am devenit prieteni de suflet şi de preocupări, o parte din inima sa bătând pentru Domneşti, fiindcă aici – aşa cum afirma în diverse ocazii – „nasc oameni ce ştiu a preţui istoria ce leagă nădejdile viitorului de înfăptuirile trecutului, după rostirea lui Petre Ionescu-Muşce. Poate că Mănăstirea lui Manole ar fi trebuit construită aici, lângă susurul râului Doamnei şi sub sprânceana cailor basarabi porniţi în galop de la Câmpulung la Curtea de la Argeş”.

            Trăieşti o plăcere deosebită stând de vorbă cu omul George Rotaru. Şi asta pentru că ceea ce face domnia sa e rostuit să dăinuie prin discreţie ori intimitate, în aşa fel încât pragmatismul emoţiilor să descopere osteneala, s-o slăvească şi  s-o transforme în fapt cotidian.

            Îi priveşti zâmbetul şi ochelarii aşezaţi deasupra sprâncenelor stufoase sub care joacă nesaţul a doi ochi negri în care încape toată bunătatea şi înţelegerea umană şi te miri cum Dumnezeu a creionat o structură genetică demnă de invidiat. Poate că pe acest om l-a zămislit soarta să împlinească fapte mari încât vedenia lui te smereşte.

            Din 2006, George Rotaru (director general al Grupului editorial „Rotarexim & Rottarymond” Râmnicu Vâlcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Vexilologie „Tricolorul”, membru al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” - filiala Argeş, autor a 12 cărţi şi 14 publicaţii de istorie, vexilologie, cronologie, artă şi design) este vicepreşedinte al Fundaţiei „Petre Ionescu-Muşcel”, fiind un truditor la marile acţiuni de redeşteptare a istoriei şi culturii satului de la restriştea dorurilor Basarabilor.

            De o vreme, „îl preocupă reformarea calendarului, drept pentru care vine cu o propunere absolut remarcabilă, Calendarul Perpetuu Universal Rotarian” (acad. Gheorghe Păun). Pornind de la calendarul dacic a răstălmăcit înţelept sensul întrebării „Ce este timpul?”, asemenea unui Augustin al vremurilor noastre, alcătuind un calendar în care timpul nu mai este linear şi se derulează curb elicoidal în sensul ADN-ului.

            Este o realizare uluitoare pe care vremea şi locul a aşezat-o la locul ei, tot în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Căci, după 15 veacuri de la reformarea calendarului, săvârşită de românul de la Tomis, Dionisie cel Mic (Egiguul), tot un român, de la Vâlcea, propune o nouă reformare. Să fie aceasta o reaşezare spirituală a identităţii daco-latine? Vom vedea.

            Ce-am mai putea scrie despre domnul George Rotaru ? Multe. Dar istoria vieţii sale e mai mult trăită şi doldora de făptuiri. Să le vedem rostul şi să le trecem în cămara de dinspre suflet a destrămării noastre.

 

George BACIU

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)