|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Eugen EVU Grafica de Roca
Undeva, cândva, la o frontieră boemo-stranie pentru mine, l-am întâlnit pe poetul-filosof Andrei Zanca. Cred că şi el poate spune despre mine: „l-am întâlnit”. Apoi au fost câteva cărţi şi sentimentul meu că am un însoţitor în labirint cu toate că fiecare purtăm pe umeri acest labirint. Simplu ar fi „afinităţi elective”. Poate că m-a vrăjit rostirea, acel indicibil simţământ aproape epidermic resimţit, al sinergiilor aurelor. Aure fisurate şi vindecabile… Confluenţe, metafore revelatorii, instantanee eufonii ce par să aparţină cum dixit Borges, unei unice entităţi căreia îi suntem şi noi uneori parte.
Andrei Zanca este pentru mine aproapele de departe. Nici o trădare nu poate străpunge vreodată pe viu spaţiul rezonant dintre noi şi cărţile noastre, atât de diferite şi totuşi semene - gemene. Al Cistelecan (AlCis) a tresărit recent la această sintagmă. Ei şi?
Andrei Zanca s-a născut în 13 septembrie eu în 10 septembrie: am voie să fiu un pic mistic aici); studii academice comerciale (de unde va fi gestualizat (sic!) un practician al parabolei talantului?) apoi studii de germanistică, frecventarea echinoxiştilor iminent benefică – evident la Cluj – Colosium. A fost profesor de limba şi literatura română şi limbi străine în Sighişoara; are studii de specialitate în domeniul culturii, studii esenţiale pentru el, la Universitatea din Freiburg-Germania. S-a stabilit acolo, dar cu toate admirabilele studii, ştiu că lucrează pe un hotel pus turistic de-a curmezişul unui râu… Oare încotro curge acest râu?
Într-o revistă românească a mai tot ce are mai bun scrierea din exil sau diaspora, am zis Galateea soţilor Anca, l-am numit mare poet român. Zanca a acceptat intermitent prin vina mea, să fie membru în colegiul extern al revistei Provincia Corvina. Andrei Zanca este un om-instituţie, prin aceea că a tradus integral în română, cărţile autorilor următori: Hans Magnus Enzensberger, Reiner Kunze, Dieter Schlesak, Paul Celan, Werner Dursson, Michael Kruger, Ingrid Bacher, Richard Wagner (nu muzicianul, desigur!), Richard Reschika, Jurt Drawert... O pleiadă splendidă! Este redactor pentru Germania al revistelor Vatra, Euphorion, Provincia Corvina, Poezia (cf. specificaţiei lui din cartea recent apărută - ABIS).
Andrei Zanca a editat următoarele cărţi în limba maternă: Poemele Nordului (găsită de mine într-un anticariat din Oradea, la preţ de-un şnaps; volumul îi fusese cenzurat, scoţându-se abuziv 50 de pagini! Aşa mi-a smuls şi mie Cornel Popescu vreo 80, la Cartea Româneacă, in illo tempore. Pegra sinteziştilor – dragă Andrei – s-a redistribuit, no problems, nimic nou sub semiluna dâmbovitzeană! Nietszke Liiceanu and Zografi nu s-au dat mai presus, dosindu-mi sceptici un roman de sertar, „Roşu putred”, recuperat recent pentru postmortemismul tuzlucist din „Noul Ierusalim”… Şalom şi solomon, soliman şi salomeea sulamita şi sa fim iertaţi. Noi suntem tot sub stelele nordice, Hyperboreene!
Sunt relevante devianţele mele textuale? Sunt. Ele fac parte din modalitatrea noastră, paralelă, de a scrie, de a modula pe frecvenţe…ultrascurte. Poate că poezia ne este o ramificaţie de conexiuni neuronale, acolo, în labirintul purtat… Ardeleanul zice: mă duc, mă gândesc, nu zice merg, gândesc… Este ceva nuanţat aici din paideuma ancestralia. Glumind hermeneutic, iniţialele Poetului sunt un gematric cod alfabetic: de la A la Zet. Unde mai tresari şi la vocabula ZA…
Alte cărţi zanciene: Un străin în bârlogul lupilor (deh, lycantropia eliadescă); Elegiile din Regensburg (deh, duinezele rilkeene); Euroblues (deh, stilul zancian eterofonic – transpus liric, improvizaţiile lui pe tema trăită ezoteric: jazz banditism!
ABIS este cartea exiguităţii maxime, dar şi a exorcismelor şi catarsisului incantatoriu: aşa curge din todeauna poezia lui… Holograme, colaje, eufonii, euforii… Poezia evulsiunilor – ce vocabulă integrată stranie! – a extragerii esenţelor Sinelui, sinergice Sinei. Gemelarium. AbelCainul…
Smulgere de arbore pentru a da aripi cubului, nadir retro-memoriei şi zare abisului. Ploiedrismul. Sinergii aparent eclectice. Erezii şi smerenii. Eleatic et heracliteean. Celelalte cărţi zanciene: După amiaza cu branduardi; nopţile franciscane; suflete transilvane; ce-i ce-s în inimă desculţi; viaţa şi moartea din glas; Maranatha…
Dar El va re-veni? Din interior ori din exterior? El nu este Omul cel rar şi divinizat, cum dixit Euhemeros ?
Lectura cărţii „Abis” este duminicală! Obligatoriu hermeneutică, iniţiatică, aşa cum am mai scris. Mi-am dat seama amintindu-mi. Murmure şi efect manthramic, tânguire şi aina daina. Incantaţii şi diferenţiare divine. Deoarece „nu este oare vinul o veneraţie de transparenţă a soarelui”? Eu adaug cu un poem mai de demult: nebunia vinului în iulie”… Re-limpezirea.
Imago memoria – regresiuni autoinduse telepatic; retor proiective, pe subcuantele cromozomiale. Inversarea timpului duratei; „ca şi atunci când din şură/ se-nălţa înspre acoperişul spart/ aburul vitelor/ învăluind 7 luna… peste pulberea luncilor, caldă/ ca desculţa copilăriei, în zori” (Genesa: „şi Domnul umbla desculţ dimineaţa prin roua edenului” (citat din memorie, n.a.). Poezie a cuminecării – comunicării. Re-ligio. Dar şi descinderi ad inferros. Copilărindu-se întru înnoire şi desăvârşire: fără trufie. Sacerdotal. Pe Donau în amonte, geamană Nilului, pe cerul lui Orion. Gallateea!
O vastă sfericitate a memoriei paradiziace - iată ce răsună la Zanca; „prin faţa ferestrelor deschise, murmurul/ copiilor aplecaţi peste carte, răcoarea” „…Murmure…” Viziunea ontologica şi axiologică a lumii ca Arbore, rămurire, RA Murire: „printre ramuri sub stelele coapte, încât/ în deplină tăcere câte una se prăbuşea, astfel/ ne preschimbăm, lent, ne preschimbăm/ în ceea ce detestăm/ în ceea ce iubim, mult/ mai treji atunci când dormim…”.
Străfulgerare revelatorie seismică: dar dacă „să fie cititorul meleagul nostru natal”? Iar răspunsul este al înţeleptului: „ascultă, să repovesteşti toate acestea şi e deja/ dincolo de-o putere de om”. Poetul bilocaţiei Sighişoara. Cu recunoaşteri în antologii din Elveţia, Franţa, Germania, SUA. Cu un admirabil travaliu publicistic în aiurea literaturilor, filosofiilor şi artei euro, germane, engleze, franceze, spaniole, italiene.
Oracularul Zanca; blajinul Zanca; scepticul Zanca; polierdicul Zanca. Hermeticul Zanca. Eleaticul Zanca; aur îngheţat şi rug al ereziei exorcism şi erotica orhideica. De ce nu? Orice redefinire zanciană este a Poetului suveran a ne re-face să credem. „şi nu ne putem/ folosi de timp/ spre a ieşi din timp:/ vina legându-ne de ieri/ Teama/ de mâine, odinioară/ plecat-am în/ căutarea sinelui/ şi am găsit lumea/ nu există graniţe/ nici delimitări/ şi fără de sfârşit clipa”. Printre poemele lui Andrei Zanca sclipeşte puzderia roirii de stele, aşa cum le-am revăzut recent din bătrânul cireş al copilăriei…Şi nu este aceasta chiar Astrofizica in ecuaţia lui Niels Bohr? Foarte româneşte, foarte melos- ianic, foarte de acasă. Evulsiuni – linişte ezoterică - lectură esotercică. Sau, simplu, POIEION.
Eugen EVU Hunedoara ianuarie 2008
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|