|
 Radu
Flora -
dascălii şi
profesorii de odinioară
Radu Flora
(n. 5 septembrie 1922 – d. 14 septembrie 1989, Rovinj (Rovini), Croaţia)
a fost un important filolog şi scriitor român din Serbia.
Evocare de Lucian MARINA, Serbia
Şcoala primară a terminat-o în localitatea natală Satu
Nou (1929-1934), pentru ca, apoi, să-şi continue studiile la Liceul din
Panciova (1934-1937) şi la Liceul din Vârşeţ (1937-1942). A studiat
limbile romanice la Bucureşti şi Belgrad. În anul 1948 şi-a luat licenţa
la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba şi literatura franceză şi
Gramatica comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat Graiurile
româneşti din punctul de vedere al geografiei lingvistice (Banatski
rumunski dijalekti u svetlu lingvističke geografije) a apărat-o în anul
1959, la Zagreb. Mentorul profesorului Flora la elaborarea acestui
studiu deosebit de important şi care are 530 de pagini, a fost prof. Dr
Mirko Deanovici de la Facultatea de filozofie a Universităţii din
Zagreb. Akademician Mirko Deanović a iniţiat publicarea impozantei
lucrări Lingvistički atlas Sredozemlja (Atlasul lingvistic al
ţărilor mediteranene). În perioada anilor 1948-1952, a fost profesor la
Liceul Român din Vârşeţ şi la Şcoala Normală din Vârşeţ. În perioada
1952-1955, a fost profesor la Şcoala Superioară de Pedagogie din Novi
Sad (Secţia pentru limba şi literature română) iar, în perioada
1955-1963, a fost profesor la Şcoala Superioară de Pedagogie din
Zrenianin, unde a predat obiectul Limba şi literatura română. Din anul
1963 şi până în anul 1987, când a intrat la pensie, a fost profesor
titular la Facultatea de Filologie a Universităţii din Belgrad, şef al
Catedrei de limba şi literatura română a Facultăţii de Filologie din
Belgrad, respectiv din anul 1981, când a fost deschisă Catedra de limbă
şi literatură română a Facultăţii de Filozofie din Novi Sad, a fost
profesor suplinitor la catedra amintită a universităţii din capitala
Provinciei Autonome Voivodina.
A fost unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de
limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad. Mai concret,
în anul 1980, împreună cu dr. Mihajlo Palov şi prof. Lia Magdu, prof.
dr. Radu Flora elaborează Proiectul privind catedra, precum şi Planul şi
Programa analitică pentru Catedra amintită.
Radu Flora este una dintre cele zece personalităţi de pe
teritoriul fostului stat Iugoslavia şi despre care se vorbeşte şi în
renumita ,,Encyclophaedia Britannica” pe lângă Ivo Andrici, laureat cu
Premiul Nobel pentru literatură şi cunoscutul muzician de origine
aromână Stevan Mokranjac (Stevan Mocraniaţ), respectiv renumiţii savanţi
de renume mondial Nikola Tesla, Mihajlo Pupin (Mihailo Pupin), Pavle
Savić (Pavle Savici), Rudjer Bošković (Ruger Boşcovici) etc. În această
familie de personalităţi s-a aflat şi renumitul savant roman Radu Flora,
erudit cu preocupări multiple şi deosebit de variate, o personalitate
pregnantă care a radiat prin forţa sa creatoare inepuizabilă, ceea ce
denotă şi bogata lui operă şi angajarea sa multilaterală în interesul
obştei şi etniei sale, pentru dezvoltarea vieţii ştiinţifice şi
culturale a românilor din Serbia. A rămas memorabilă şi activitatea
acestui renumit om de ştiinţă şi în calitate de fundator şi an în şir
preşedinte al renumitei asociaţii de specialitate Societatea de Limba
Română din Voivodina.
Radu Flora a făcut foarte mult pentru etnia română din
Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în
general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a
cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor
ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică).
Renumitul savant român a fost un distins profesor
universitar, om de ştiinţă şi cultură, scriitor, dramaturg, istoric şi
critic literar, folclorist, autor de antologii, de manuale şcolare, de
cursuri pentru uzul studenţilor, cercetător al relaţiilor sârbo-române,
traducător, dar, înainte de toate, lingvist şi dialectolog de marcă,
respectiv lexilocog şi lexicograf. Dialectologia a fost disciplina
ştiinţifică de bază căreia prof. dr. Radu Flora i-a acordat cea mai mare
atenţie. Drept mărturie stă cartea Dijalektološki profil rumunskih
banatskih govora sa vršačkog područja (cu 34 de hărţi lingvistice şi
32 texte dialectologice), Novi Sad, Matica srpska, 1962, 169 pag.), cât
şi teza sa de doctorat publicată sub titlul Rumunski banatski govori
u svetlu lingvističke geografije (Beograd, Filološki fakultet
Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărţi).
Tot din acest domeniu fac parte şi Atlasul lingvistic al graiurilor
româneşti din Banatul iugoslav (Lingvistički atlas rumunskih
dijalekata iz jugoslovenskog Banata) şi Micul atlas lingvistic al
graiurilor istro-române, două lucrări capitale care, din păcate,
încă nu au văzut lumina tiparului în Serbia.
Graţie angajamentului de mai mulţi ani al actualei
conduceri a Societăţii de Limba Română din Voivodina în frunte cu
preşedintele Lucian Marina, în anul 2003, Institutul de Lingvistică
,,Iorgu Iordan – Al. Rosseti” al Academiei Române a publicat cartea
despre cercetările profesorului Radu Flora făcute la istro-români şi a
facilitat oamenilor de ştiinţă să se informeze mai bine despre
concluziile acestui renumit om de ştiinţă, lingvist şi dialectolog
prezentate în Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-române.
A fost membru permanent al renumitei instituţii ştiinţifice Matica
srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost şi colaborator al
Centrului Internaţional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A
participat la mai mult de douăzeci de congrese internaţionale din
domeniul lingvisticii, dialectologiei şi folclorului, respective la
reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei şi
istoriei. A alcătuit două dicţionare şi anume: ,,Dicţionarul
sârb-român” (XIV+645 p.), 1952, Editura ,,Frăţie şi unitate”, Vârşeţ
şi ,,Dicţionarul român-sârb” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova –
Bucureşti, dicţionar tipărit în coeditare la Editura ,,Libertatea” din
Panciova şi Editura Ştiinţifică din Bucureşti. Din domeniul literaturii,
amintim două cărţi importante ale marelui savant şi om de cultură: ,,Istoria
literaturii române. De la origini până la Unirea Principatelor”,
vol. I, Vârşeţ, Editura ,,Libertatea”, 1962, 278 pag. şi „Istoria
literaturii române”, vol. II, Vârşeţ, Editura ,,Libertatea", 1963,
371 p. Ani în şir, ambele cărţi au fost folosite de elevii şcolilor
medii în limba română ca manuale pentru obiectul Limba şi literatura
română. Pentru necesităţile învăţământului în limba română în Serbia, a
alcătuit şi două antologii: ,,Din proza clasicilor români,
Nuvela”, Editura ,,Frăţie şi unitate”, Vârşeţ, 1952, 462 p. şi ,,Din
lirica clasicilor români. De la Văcăreşti şi până la poezia burgheză
dintre cele două războaie”, Editura ,,Frăţie şi unitate”, Vârşeţ,
1953, 496 p.
În mod deosebit trebuie amintită şi cartea lui Radu
Flora ,,Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac
1946-1970”, Casa de Editură ,,Libertatea", Panciova, 1971, 175 pag.
Totodată, în calitate de fondator al Societăţii de Limba Română din
Voivodina (la 4 martie 1962) şi de iniţiator al formării Crujocului
pentru folclor al S.L.R., prof. dr. Radu Flora a scris şi lucrarea de
referinţă ,,Folclor literar bănăţean. Premise şi sinteze”,
Editura ,,Libertatea", Panciova, 1975, 364 p. În calitate de redactor
principal a scris şi prefaţa la cele două volume masive de folclor
literar cules de membrii Comisiei de folclor a S.L.R. ,,Foaie verde,
spic de grâu”, Zrenianin, 1979 şi ,,Foaie verde, lămâiţă”,
Zrenianin, 1982.
Ca bun cunoscător al relaţiilor care au influenţat la
convieţuirea celor două popoare român şi sârb, a scris două cărţi de
referinţă ,,Din relaţiile sârbo-române. Privire de ansamblu”,
Editura ,,Libertatea”, Panciova, 1964, 235 pag. şi Relaţiile
sârbo-române, Noi contribuţii, Editura ,,Libertatea”, Panciova,
1968, 408 pag. Profesorul Radu Flora a fost şi a rămas un exemplu pentru
toţi care îi urmează calea, pentru toţi care l-au respectat şi au
apreciat calităţile lui de erudit şi „enciclopedie ambulantă”.
Opera:
,,Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Banatul
iugoslav,,
,,Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-române”,
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosseti” al Academiei
Române, Bucureşti, 2003,
,,Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa
vršačkog područja” (cu 34 de hărţi
lingvistice şi 32 texte dialectologice), Novi Sad, Matica srpska, 1962,
169 p.),
,,Graiurile româneşti din punctul de vedere al
geografiei lingvistice - ,Rumunski banatski
govori u svetlu lingvističke geografije", teza de doctorat (Beograd,
Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528
str. + 44 hărţi),
,,Dicţionar sârb-român
(XIV+645 p.), Editura „Frăţie şi unitate”, Vârşeţ, 1952,
,,Dicţionar român-sârb
(XXVIII +356 p.), coeditare Editura ,,Libertatea” din Panciova şi
Editura Ştiinţifică din Bucureşti, Panciova – Bucureşti, 1969
,,Istoria literaturii române. De la origini până la
Unirea Principatelor, vol. I, Vârşeţ, Editura
"Libertatea", 1962, 278 p.
,,Istoria literaturii române,
vol. II, Vârşeţ, Editura "Libertatea", 1963, 371 p.
,,Din proza clasicilor români. Nuvela”,
Antologie, Editura ,,Frăţie şi unitate”, Vârşeţ, 1952, 462 pag.
,,Din lirica clasicilor români. De la Văcăreşti şi până
la poezia burgheză dintre cele două războaie”,
Antologie, Editura „Frăţie şi unitate”, Vârşeţ, 1953, 496 p.
,,Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert
de veac 1946-1970”, Casa de Editură
,,Libertatea”, Panciova, 1971, 175 p.
,,Folclor literar bănăţean. Premise şi sinteze,
Editura ,,Libertatea”, 1975, 364 pag.
,,Foaie verde, spic de grâu,
folclor literar, Zrenianin, 1979
,,Foaie verde, lămâiţă,
folclor literar, Zrenianin, 1982.
,,Din relaţiile sârbo-române. Privire de ansamblu”,
Editura ,,Libertatea”, Panciova, 1964, 235 pag.
,,Relaţiile sârbo-române. Noi contribuţii”,
Editura ,,Libertatea”, Panciova, 1968, 408 p.
,,Copilăria din amintiri”,
roman, Editura ,,Libertatea”, Panciova, 1985,
,,Vârtejul”, roman, Editura
,,Libertatea”, Panciova,
,,Capcana”, roman, Editura
,,Libertatea”, Panciova,
,,Zidul”, roman, Editura
,,Libertatea”, Panciova,
,,Vizuina”, roman, Editura
S.L.R., Novi Sad, 2002.
Evocare de Lucian MARINA, Serbia
|
Comentarii de la cititori |
|
