Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Remember Ioan ALEXANDRU

Eugen Evu

„Cum cădea-va după cântec mâna mea”

                 Cezar Ivănescu song

 Trăiam atunci în cetatea Devei. Decembrie 1976. Blondul   Ioan Alexandru era un poet cu  un puternic simţ tărănesc  ce nu se viciase de balcanismul crailor tuzluciţi ai Bucureştilor  cu capuchihaie şi beizadea fără turban ci doar .turbaţi, din stirpe de ceaus .Aflasem din Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul ca numele de CEAUŞ înseamna iscoadă în limba turca. Etimon cert al originii ceauşeilor. Un escu coada de şarpe. Cum se mai poartă. Razmuraţii tătăruşi din Scorniceşti   ne cereau  vama grea spre a fi cum  vroiau EI „patrioţi”. Pe calapodul cizmarului odinioară satirizat şi de Arghezi. Poate o stigmă? B. P. Haşdeu le spusese PATRIHOŢI. Spurcate vremuri pe tinereţea noastră, Ioane ! Acltele, dar cam aceleaşi ca din veacul lui Gyr, Voiculescu, Blaga şi Bacovia .

           Ştiam unul de altul  şi eram măgulit de atenţia şi laudele lui. Şi am străbătut  dimpreună cu  alţii ai vremii – adevăraţi sau mărunţi, traseele poeziei: cu pasul şi cu verbul. Era in starea aceea uşor exaltata, îşi edita proiectata trilogie de Imne. Îmi mărturisea cu amărăciune molcomă, totuşi, de ţăran cult, despre răutatea veninoasă a  lui Ion Caraion,ori idiosincrazia de neînţeles a lui Preda atunci in vogue cu cele trei romane .semi-samizdate.Caraion, care îl atacase violent şi devastator prin causticitatea lui orbită de neînţelegerea marilor răsuciri  semantice ale Poetului Adevărat ., în  Jurnale, vol. 1, Caraion .şi el cu etimon . sau ighemonicon. şi el, ce avea să fugă în Elveţia şi să moară tragic în exil,,, apoi să fie divulgat de a fi făcut  pactul cu Diavolul ceauş.Il judecase cu ocaua aia de vând cu ea seminţe ţigăncile .Nu era Caraion Petrini din Era ticăloşilor..Era Caraion cel negru ( kara se traduce negru).era Cara Ion cel beniuc.Il acuza de misticism şi delir . însă  nu cu aceeaşi măsură îl elogia  pe un Păunescu al Fântânii somnambule. Toa aşa îl înjunghea sentenţios şi fără „ organon” şi pe Nichita  cel trezit spre lume abia după moartea lui Labiş..Complexul ABEL CAIN sau viceversa, cum l-am numit mai încoace .Gelozia gemelară ?  Mithosul se cere reexplorat şi cine dacă nu poetul să decodifice sufletul uman împovărat  de sinele arhetipal milenar  şi  din interiorul Logosului  Textului cel străpuns de spinii pârloagelor metafizice ? Misterul era o aură aproape palpabilă la poetul ardelean.Mi-a spus aşa cum mi-au mai spus şi alţii ( Mircea Ciobanu, Andrei Zanca, Doinaş) „ Ai Semnul !” Îmi cercetau conformaţia „ piramidală” a craniului ! Evocându-l pe Alexandru , iată, îmi amintesc de mine însumi şi de ceilalţi.

Ioan Alexandru îmi cucerise inima prin cappo-d-opera sa „Infernul discutabil”. Ne-am spus poeme şi deoarece el îşi interzicea  beutura n nici berea, am impărţi un măr de Germisara, tăiat ceremonios -amuzant de el. Am vorbit despre bizareria analogie dintre sexul feminin şi interiorul mărului înjumătăţit.Poate explicaţia parabolei fructului biblic. Fascinant ce mod de a gândi poetic avea ! I-am vorbit despre viermele din acel măr ..şi am pledat pentru existenţa viermelui şi despre ecologie morală.  Ne-am oferit reciproc autografele.Eu pe prima mea carte „ Muntele Mioritic”  ( cea batjocorită de tovarăşul instructor pionieresc devean Gligor Haşa, prin anii 2000! ) iar el mi-a oferit autograful cu semn mistic – iniţiatic de fapt - o flacără cu trei vârfuri / petale, cu o cruce in interior. Mărturisesc ca de la el m/am inspirat mai târziu având propriu-mi semn : o flacără cu trei vârfuri, pe cel din mijloc şi uşor înclinat situând aceeaşi CRUCE. Ci eu eram pe atunci unul din poeţii Hunedoarei din cenaclul cu numele „ Flacăra” . Şi mult mai târziu vârfurile au fost tăiate, iar pe şi din arderea lor contopitoare, am ţintit nu cu emfază, ci cu ardoare, a fi vârful. Să arzi de tine însuţi, Ioane, aşa cum şi tu ai ars, aşa cum ardem în Ardealul Limbii Române.Patos al suferinţei şi empatiei  care ştim că este a Divinului din Om.

          Era un bărbat zdrahon, grav, mâncat de cuvinte ca noi, dar avea şi umor. Era de acord cu mine ca numai habotnicii şi fariseii filfizoni  sunt mereu acri, ochii lor  nu râd de fapt  niciodată..Rasul este un dar al divinităţii, trepidaţie catharsica olaltă cu lacrima ..am notat într-un jurnal . Prin anii 78,  întors în Hunedoara natală, securitatea mi-a pătruns ilegal în domiciliul din Zorilor 3 Hunedoara şi mi-au furat corespoindenţa..Cu  Doinaş, cu Ion Caraion, cu Mircea Ciobanu, Cornel Popescu, Ioanichie Olteanu, Ion Gheorghe, Pituţ, Florin Mugur, Ion Horea, cu Irimie Nego, Tibi Mariş, Ioan Alexandru, cu editorii mei Mircea Ciobanu, Cornel Popescu, Al. Jebeleanu, Passionaria Stoicescu, Virgil Mazilescu, DR Popescu,.Ion Grecea, Gazeta Literară, România Literară, Tribuna, Transilvania, Orizont, Lumina din Iugoslavia, Faclya din Ungaria, Flacăra, Luceafărul, editurile Cartea Românească, Facla un apel către Buzura .Ce jaf ! Cum manu de „ confraţi de cenaclu” .O arhivă considerată de licheaua care mi-a scotocit domiciliul utile tovarăşilor vigilenţi .

Mi-au furat inedite de la Dinescu „ la schimb” pentru prima lui carte devenită rară.,scrisori de mare preţ sufletesc de la Doinaş.ori  epistole intime ale adolescenţei.Oare pe unde zac ori au ars aceste „ incriminate dovezi” ale „ ostilităţii poetului faţă de partidul nostru” ? Le-au expertizat cu ţinta „ cap de om” aceeaşi ce mi-au întocmit dosarul penal de la M. De Interne – Dosarul Claunul ? Adică Hamlet?”!

Ci  iartă-mă, Ioane, că vorbesc mult despre mine, tu despre tine nu mai ai ce ne spune decât opera aşa cum este , parţial cenzurată. Alţii au fost mai ÎMPĂUNAŢI : şi-au editat după 1989 cărţile pretinzând că ar fi literatură de sertar.  Aia în care nici simpaticosul Marin Sorescu ajuns ministru emanat ori Sălcudeanu – Prohap, nu prea au mai crezut. Halal să le fie! Iacă-tă, Ioane, cum revine fluxul memoriei şi parcă mă plâng Sfântului ori Celui Bătrân de Zile din apocrifele lui Enoch. Ce fals sună asta: Ajungă-i zilei răutatea ei! Pe sub uman. Ştii Eugene ce scria despre bere, Blaga? Berea e spirit pişat pe garduri. Am polemizat pe tema originii divine a protodacilor. Apropos .după  mulţi ani aveam să găsesc în dosarele mele de la CNSAS cum un mare pretisn vetrist and liberalnic  (nomen odiosus )  ce sta la masă cu noi relata grava afirmaţie a noastră şi alte cele. In anii 70 scriitorimea din zonă era  în capcanele dedublării şi se cereau abilităţi anume spre a nu da motive certe securistilorşi activiştilor  a te şantaja ...Am vorbit cu el pe tema asta. M-a sfătuit bine. Perioada confiscase politic perfid naţionalismul iar protocronismul era o sabie cu doua tăişuri....Tu poţi scrie cu săgeata - eu scriu cu DACA . Cosorul curbat al dacilor. Alexandru recita superb, cu inflexiunile vocii lui Lucian Blaga. La o lectura din Lacrăm, apoi la Sebeş mi-au  dat lacrimile. La Alba în Cetate am băut vin negru până nu am mai ştiut de mine „Trecut-au ani ca nouri lungi pe şesuri”

     De atunci nu ne-am mai văzut. Dedicţia este asemănatoare cu cea a lui Beniuc / dar comparatia e desueta. Beniuc era mic si complexat şi îl ura pe Blaga / deci si pe noi cei din Transilvania. Sufixul nominal IUC recte fiul lui Ben ... n-am zis Corlaciu. Stămutaţii, implantaţii, răspopiţii. Vorba lui Vasile Leac cacademicii. El a fost piaza rea pe care avea să o imite Păunescu e opinia mea. Wurmdichter. Sau Wurmbucker - Dracul sa si/i ia inapoi !Talent mare în burduf de jigodie.

          Vorba lui  Adrian Botez  pe muche de cuţit ...intelctziv ! Iata ce îmi scria în 2 Dec. 1976 pe pagina de gară la Imnele Transilvaniei : Poetului transilvan Eugen Evu cu iubire, şi prietenie... Două simple şi esenţial necesare sentimente ale fraţiei literare şi ale obârşiei; paideuma lui Adler , Frobenius, Vulcănescu sau Blaga ...Iar Semnul Treimii de flacara ardere i l-am schimbat . Nu sunt pentru urcarea de singur pe Cruce a poetului, artsitului, cărturarului, omului politic ! Nu suntem sado- massochisşti cum ne vor dori mereu  sociopaţii – escrocii ce maneivrează mulţimile lui Gustave le Bon ...  Mult după revolutie, dintr/un spiotal din Germania, parlamentarul Ioan Alexandru era Răstignit de un pat ... Paralizie... Chin purificator. Irecuperabil nu doar pentru Parlamentul emanat - ci pentru poezia română. I-am scris sub cenzura ce încă fumega, prin terţe persoane, şi mi-a răspuns pe o ilustrată cu un castel bavarez ...A scris cu  mâna delicată dar caligrafiat curat româneşte a  unei surori medicale ...Păttrez conţinutul în memorie, mai viu decât cele ascunse ori arse de securişti – iunclusiv cele  trei inedite ale lui, ori cele scrise pe şerveţele la Terasa  Casei Scriitorilor de Nichita Stănescu şi alţii ai Boemei de pe-atunci ...

Dragă Ioane Alexandru,

După mulţi ani, redeschid cărţile tale, ale voastre...prieteni ce nu mai sunt . Mă refugiez în interiorul textelor ca într-o ireală ninsoare, ca aceea în care atunci, la Deva, ne-am înţeles metaforic : „ Uite, poete, ninge cu miei !”. Iar din Baladă rămâne încă de adeverit ce a fost, ci nu ce a mutilat poetul de curte ţigănuşul Alicsandrei ....

În Mioriţa din Ardeal, cel ucis de „ verii primari” nu este „ cel moldovean” ,ci Ardeleanul, poreclit cu resentimente „ tradiţionale” „ cel ungurean ! „

 Din anno Domini 2008, de aici întru  Dincolo, Ioane Alexandru, ori dincoace, ...îţi surâd şi îţi zicem azi pe curbura aparentă a Timpului : Pace Ţie, mare  şi adeverit Poet Român.

Eugen Evu

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)