Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Scriitori români din  Diaspora

Olimpia BERCA

O carte ce consemnează convorbiri cu scriitorii poate să fie, întotdeauna, atractivă. Când aceşti scriitori locuiesc şi muncesc departe de graniţele ţării, interesul devine şi mai acut, pentru că, de cele mai multe ori, el este legat şi de insatisfacţia celor rămaşi acasă şi privaţi de informaţii. La aceasta, se adaugă, date fiind imprejurările istorice pe care le-am traversat, adevărate legende, ţesute în jurul celor ce, în varii situaţii, au decis să-şi schimbe locul şi destinul.  

După 1990, curiozitatea specialiştilor ori a mediei faţă de această complexă şi incitantă faţetă a culturii noastre a sporit, pare-se, neîncetat şi, fapt îmbucurător, s-a  pus în act. Au apărut câteva lucrări panoramice, sau de exegeză, asupra cărora nu ne oprim acum. Reţinem doar, dintre acestea, în contextul restrâns al comentariului de faţă, un recent volum, intitulat (sugestiv)  Areopagus. Convorbri cu scriitori, Editura Atticea, Timişoara, 2008, alcătuit de Veronica Balaj şi Cristina Mihai.

                                                   *

Constant preocupată de dialogul intra-profesional, doamna Veronica Balaj,  realizatoare, de mulţi ani, a emisiunii Viaţa literară, la Radio Timişoara, dar, deopotrivă,  prozatoare şi poetă, împreună cu tânăra jurnalistă Cristina Mihai,  stabilită, de un timp, în Canada, alcătuiesc un şir de interviuri vivace cu aproape 30 de intelectuali  români din diaspora. Demersul lor reuşeşte, în cele din urmă,  să creioneze, prin iscusite abordări hermeneutice, câteva excelente  microprofiluri.  Prefaţa densă – Judecata literatorilor -, un eseu, semnat de Paul Eugen Banciu, după ce face precizări pertinente cu privire la dinamica actuală a relaţiei emiţător - receptor  în lumea complicată a literelor, punctează maniera de abordare intervievistică a fiecăreia dintre cele două autoare.

Volumul strânge laolaltă un număr consistent de interviuri cu scriitori români stabiliţi în cele mai diverse colţuri ale lumii: Europa, Canada,  America ori Australia; unii dintre ei, cu o  notorietate bine definită în momentul plecării, dar,treptat, uitaţi de cei din ţară, alţii, parţial ori complet ignoraţi.

                                                    *

Într-un fel, miza volumului este surpriza. Surpriza, a cărei sursă este foarte diversă şi se realizează, prin acumulare,  de-a lungul celor peste 200 de pagini ale cărţii. Mai întâi, selecţia autorilor chestionaţi. Ei aparţin, prin naştere, formaţie şi afirmare, unor intervale temporale şi de spaţiu din cele mai diferite, de la începuturile veacului trecut, până la finele lui şi chiar  dincoace de acestea. Sunt scriitori români cu rădăcini în pământurile Basarabiei, ori în varii colţuri ale României, plecaţi şi aşezaţi la Paris (George Astaloş, Dinu Flămând), în Toronto (Maia Cristea-Vieru, Flavia Cosma), la Tel Aviv (Shaul Camel), New York (Pr.dr. Theodor Damian, Alex Amalia Călin),  Montréal (Livia Nemţeanu, George Filip, Alexandru Cetăţeanu),  Winnipeg (Corneliu Florea), Stuttgart (Lucian Hetco),  Ontario (Călin –Andrei Mihăilescu), Ottawa (Mia Pădureanu, Francisk Dworschac, Luminiţa Suse), Vancouver (Nick Sava), Quebec (Miruna Tarcău), München (Iulia Schiff), Australia (Ioan Miclău), Gallup Campus, New Mexico (Florentin Smarandache), Elveţia (Ana Simon) şi, în fine, Madrid, unde a trăit şi a murit filozoful George Uscătescu. Apoi, ei sunt foarte diverşi ca preocupări, ca domenii de activitate sau ca stil de muncă şi viaţă. Poeţi, prozatori, publicişti, oameni de ştiinţă din domeniul umanisticii, scriitori cu state vechi în literatura română ori tineri aflaţi la primele lor afirmări se reunesc în filele cărţii, prin intermediul unui fel de ecran, pe care cele două autoare proiectează întrebările, pentru a constitui, din date şi relatări,  din răspunsuri,  ezitări sau îngândurări, portretul unei personalităţi.

Care ar fi, totuşi, linia ce-i uneşte? Motivul pentru care se întâlnesc, în ciuda deosebirilor, uneori esenţiale,  toţi într-un  punct central?   La prima vedere, desigur, faptul că aparţin, cu unele excepţii (cum ar fi Adam Puslojić ori Grigore Vieru şi Vasile Tărăţeanu, poeta Elena Ştefoi, ambasador plenipotenţiar al României în Canada, sau Rodica Raliade)  diasporei. Statutul pe care diaspora îl conferă îi situează special faţă de scriitorii din ţara de adopţie, dar şi faţă de cei din ţara natală.

O privire în adâncime lărgeşte, astfel, « misterul » (ca să spun aşa) ce însoţeşte destinul acestor oameni. Fiecare emigrant are istoria lui, precizează unul dintre cei chemaţi în Areopag (Alex Amalia Călin). Bagajul lor sufletesc e încărcat cu experienţe numai de ei ştiute, începând cu momentul deciziei de a pleca şi de a rămâne, în altă parte, pentru totdeauna, de a se rupe, până la cel în care îşi găsesc loc în noul lor mediu. Drept urmare, majoritatea dintre ei simt nevoia să-şi  destăinuie povestea. Aventura strămutării e nu numai palpitantă, ci, de multe ori, dramatică. Pentru cei mai mulţi realitatea a devenit o oglindă cu dublu reflex. Lumea unde s-au aşezat le cere dovezi de înţelegere şi adaptare, pretinde un  dialog convingător, realizat nu numai strict lingvistic.  Cea pe care au părăsit-o rămâne, de prea multe ori, tăcută şi indiferentă: Nu sunt cunoscută în România ca poetă, mărturiseşte aceeaşi Alex Amalia Călin.

Aşa se face că interviul ia aici mai multe forme. Una, precumpănitor documentaristică, ce informează, precis, la rece,  asupra acivităţii şi gândirii celui intervievat; un exemplu ar fi convorbirea Cristinei Mihai cu profesorul şi scriitorul Călin Andrei Mihăilescu (Western Ontario University Canada). Alta, cu o turnură narativă, mutând accentul de la colocvialitatea dialogului, la “intimitatea » confesiunii şi la retorica istorisirii, cum e, de pildă, mărturia lui George Filip.

Dincolo însă de aspectul caleidoscopic al  răspunsurile, ceea ce ţine, până la urmă, de temperamentul fiecărei personalităţi, dincolo de multitudinea şi polifonia vocilor, constante rămân, pe de o parte, grija tuturor respondenţilor – creatori de valori -  de a-şi păstra identitatea şi, pe de alta, strădania lor de a se impune în forme organizate (cenacluri, reviste, întruniri, simpozioane). Una dintre cele mai interesante rezultate ale acestor eforturi este înfiinţarea de către eseistul şi publicistul român Lucian Hetco, la Stuttgart, Germania, a revistei electronice “Agero”, ce  promovează ideea de internaţionalitate şi globalizare a informaţiei cu caracter cultural pentru români, cum afirmă  chiar Lucia Hetco în intreviul realizat de Veronica Balaj. Spaţiul publicaţiei, cercetat de tot mai mulţi, are rostul (mai bine spus, idealul) de a oferi un refigiu, nealterat, de gândire liberă şi sănătoasă pentru românii răspândiţi pretutindeni, peste toate meridianele lumii, dar şi pentru cei din ţară. Acest spirit, susţinut de Asociaţia Agero şi de revista cu acelaşi nume, e concretizat în conceptul românul planetar, propus de Lucian Hetco în volumul său de eseuri  Românul planetar, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2006.

Publicist cu experienţă, informat şi sensibil, Veronica Balaj ne oferă prin această carte dovada concludentă a vocaţiei sale profesionale. Modul în care provoacă dialogul, esenţa întrebărilor, fantezia cu care conduce schimbul de idei sunt stimulatoare pentru interlocutor şi asigură succesul unor răspunsuri complexe. Nu mai puţin demne de menţionat sunt calităţile Cristinei Mihai, un partener de discuţii cultural-literare amabil şi inteligent, ce cunoaşte temeinic profilul profesional al celui  chestionat şi îl abordează cu discreţie şi delicată seninătate.

Banat, 1/ 2009   

Olimpia BERCA

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com