Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Semnele timpului

Elisabeta Iosif

 

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Fiecare Om sta in centrul naturii, iar segmentul Timpului sau este incercuit de Eternitate. Insula lui de Spatiu este inconjurata de Infinit.  Spaima lui de semne,  cele ale timpului , il obliga sa se intrebe: de unde vine?; . . . cine este?;. . .  incotro se duce?

Glasul pietrelor din Bucovina

Descoperim uneori, in relieful pietrelor din muntii nostri tot felul de amanunte, care contureaza chipuri , resturi de animale sau de plante.  Iar daca aceste religve le complectam cu podul de peste rau, cu drumul din padurea de brazi sau cu un catun din varful dealului, cel care ocroteste valorosii cai de munte, putem avea imaginea unui spatiu,  care include valori in memoria semnelor. 
Am fost in acest ianuarie, 2006, intr-o astfel de zona a Bucovinei, in care Prezentul devine Trecut, iar Timpul avand o influenta ciudata asupra acelui univers are efecte miraculoase, nepieritoare. Eram un grup de jurnalisti si scriitori de turism, adusi din inima orasului si implantati in fascinatia de basm a unei ierni ireale, cu omat imaculat, presarat cu diamante. In spatele unei porti bucoviene, o sceana de neimaginat:de-a lungul drumului in panta, ne asteptau 20 de sanii, cu cate 2cai hutuli fiecare, cu ciucuri rosii la urechi!In sunet de zurgalai , am ajuns intr-o poiana poleita cu omat, in mijlocul careia “s-a declansat”…un foc de tabara…un simbol. . Si noua, manuitorilor condeiului-sau numai noua, uneori- ne revine obligatia de a vedea prin iluminarile vremurilor apuse, o raza de speranta. Pentru mine, a fost o intoarcere in timp si pentru ca acea imagine mi-a amintit de Bucovina tatalui meu, povestindu-ne despre obiceiurile traditionale de iarna, despre magia sarbatorilor religioase , despre portul popular bucovinean, cu insemnele naturii muntilor si in bunditele marginite cu blanite de jder. Ma aflam pentru prima data in acest loc al copilariei sale si un fior m-a cuprins a aducere aminte. Si acel foc de tabara armonizat cu dansuri bucovinene mi-a intarit convingerea ca turismul nu poate pieri intr—o zona ecologica, incununata de trofeul “Marul de aur” al Voronetului,  scaldat in azurul cerului preluat in renumitele fresce biblice, armonizat cu acea culoare inmuiata in padurea de brazi, prelucrate original si la Manastirea Sucevita. De aceea nu ne este ingaduit sa ramanem indiferenti la degradarea ctitoriilor voevodale sau la deteriorarile naturii(coline intregi despadurite)si sa credem ca sta in puterea noastra sa intervenim , asa cum a facut un iubitor al acestor plaiuri, directorul Clubului de Ecoturism din Campul Lung Moldovenesc, Gica Iliesi, sesizand mereu nerespectarea legii, intervenind ca si atunci , cand mocanita, pusa in functiune in 1889 la Moldovita a fost insusita , instrainata , unui venetic privat. Un alt semn al timpului, o valuare de patrimoniu care, alaturi de calatoria ecvestra ar revigora turismul in vatra Obcinelor Bucovinei.  Un alt semn al timpului trecut , ce ni s-a aratat la intrarea in catunul Lucina , cu renumita herghelie, au fost saniile cu cai hutuli. 

“ Caii albi ai zanei Dochii”

Herghelia de la Lucina ne trimetea in secolul al doilea e. n. Gratie lui Ptolemeu, aflam ca se vorbeste despre enigmaticii transmontani in Indreptarul Geografic. Printre locuitorii muntilor Carpati, hutanii, care aveau convingerea”ca neamul lor s-a nascut o data cu muntii”se considerau cu stramosi de limba romana “acei romani, inainte de a fi o parte slavizati”(vol. ”Pe urmele stramosilor uitati”). Calatorind prin Bucovina, Eminescu “daci slavizati”, pe cand romanii Bucovinei”daci romanizati”. Iar calul , insotitorul si sfatuitorul eroului din literatura populara, in spatiul indo-european este-de cele mai multe ori- animalul benefic , cu emblema eroicului, sporind prestigiul luptatorului. ”Pentru calaretul initiat in cultul cavalerului trac, mesageri divini si protectori ai acestora in spatiul Daciei ferice, caii albi ai zanei Dochii, devin un simbol al armoniei generale”(Eminescu-Memento mori). 

Semnele incurajatoare ale turismului

Si ramanand in aeroterapia Obcinelor Bucovinei, in ozonul incarcat cu miresme de rasini si ioni negativi, nimic nu-i mai benefic decat o cura in Rezervatia Rachitisu Mare de la Benea, aflata pe Obcina Mestecanisului,  la1200m altitudine. Acest deal al comunei Moldova Sulita poarta alte semne ale timpului:religve glaciare de mare valoare floristica, element circumpolar boreal , o planta- Caminici sau “strugurele ursului”. Iar in perimetrul fascinant al Lucinei,  Rezervatia Tinovul Gaina-Lucina (Moldova Sulita)se afla una dintre religvele arctice plasat in cel mai nordic areal mondial:mesteacanul pitic. Tot atatea semne pe obrazul Trecutului, ce ne face Prezentul mai bogat, spunandu-ne de unde venim. Si oricand va fi astfel posibil sa pregatim o noua calatorie sau sa revenim la valorile timpului, cu care sa intampinam semnele incurajatoare ale erei anuntate. 

Elisabeta Iosif
 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate.  Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii,  in concordanta cu legea presei germane. 

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. 

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e. V.  Stuttgart.

       Editor,  conceptia paginilor,  tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) ,  George Roca (Australia),  Melania Cuc (Romania,  Canada)