Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

"SLĂVEŞTE SUFLETE AL MEU PE DOMNUL"

Sonete Religioase de Paşcu Balaci (foto)

Cronică literară  asupra cărţii de Constantin CUBLEŞAN

Nu ar fi lipsită de interes o discuţie pentru a ne lămuri în termeni asupra a ceea ce va să zică poezie religioasă (în sine) şi poezie pe teme religioase. Aceasta cu atât mai mult cu cât, decenii în şir, după cel de-al doilea război mondial, nu s-a vorbit la noi, nu s-a scris în acest sens, iar dacă se făcea, totul era escamotat oarecum în dosul unei parabolici verbale, cu trimiteri subtextuale, adesea extrem de alambicate.

Dupa '89 au apărut foarte mulţi poeţi care s-au apropiat, în scris cel puţin, de universul biblic, din care, sau în care, au aflat nenumarate surse de inspiraţie. Aşa se face că la ora actuală există la noi o foarte bogată productie poetică fixată pe coordonate religioase, ceea ce a şi produs exegeze, studii şi analize, nediferenţiind însă, aproape nici unele, domeniul de intelegere, de disjuncţie în plan teoretic, de receptare, la urma urmelor, a creaţiei de acest tip. Se întâmplă ceva asemănător cu fenomenul literaturii pentru copii şi despre copii.

Dar n-am vrea să dezvoltăm aici un subiect ce poate parea multora oţios, însă provocarea a venit citind masivul volum de versuri al poetului orădean Paşcu Balaci, intitulat după canonul versului psaltic : "SLĂVEŞTE SUFLETE AL MEU PE DOMNUL (Editura "DACIA", Cluj Napoca, 2007, Seria "Homo Religiosus"),- "Binecuvantează, suflete al meu, pe Domnul / şi toate cele dinlăuntrul meu...",(Psalmul lo2) sau " Binecuvântează , suflete al meu, pe Domnul/Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte !"(Psalmul lo3), dar şi "Suflete al meu, laudă-L pe Domnul/Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea..."(Psalmul l45) - în diortosirea lui Bartolomeu Valeriu Anania, versuri cuprinse de înaltă evlavie religioasă, în rostirea regelui David.

Paşcu Balaci nu merge pe aceasta linie imnică, nici chiar în prima poezie ce deschide volumul şi care insinuează un soi de prefaţă, un soi de arta poetică: "Miel prigonit, la sânul tau de mama / Eu vin acum c-un duh de-ortodoxie / Şi chipul Sfântului Andrei, ce cu-osârdie / Din mirul cristic mi-a turnat pe rană./ Ce-aproape sunt de-a Galileii Cana / De-aici din plaiul meu de Românie / Ce fruntea-n Mare-şi udă la Histrie / Şi pentru cel dintâi chemat n-avu nici vamă/. Scut creştinesc arunc pe-a ta balanţă / Din locul unde Dunărea se varsă / Să-mi cântăreşti prin vremi a mea constanţă / Şi nu te întrista că nu am casă / Ci doar un pumn de oseminte-n straiţă / Şi-o doină negrăit de credincioasă". (Epistola unui român ortodox către batrâna Europă).

E aici o marturisire de credinţă, un program poetic, în fond, iar tot ce urmează, adică alte doua sute de poeme, se înscriu pe o frumoasa ambiţie de a ilustra în cumpăna prozodică aproape toate motivele (mai curând, temele) biblice nou-testamentare (nu numai), într-o bravadă (reuşită, nici vorbă), de maiestrie literară, într-o suită de sonete cu incantaţie melodică perfectă.

Poetul o ia metodic, explicitându-ne liric, prevestirea, naşterea, activitatea şi patimirea Mântuitorului, ca într-o frumoasă carte ilustrată, a întregului acest traseu terestru parcurs de Fiul Domnului, pentru mântuirea noastră. Periplul începe, cum de altfel se şi cuvenea, la drept vorbind, ritualic, cu o "Rugăciune", poate cea mai frumoasă pagina lirică a sa, de închinare, dintre toate cele cuprinse în sumar, chiar dacă este o perifrază a cunoscutului Tatăl nostru:

Tatal nostru ce ne pazeşti în Ceruri,

Numele Tău sfintească-se în lume

Ca-mpăraţia Ta în veci n-apune

Si pâinea noastră coace-ne-o şi-n geruri.

A Tale Scripte-n piatră-s giuvaieruri

Ce ne tămăduiesc de frici nebune;

Tu, izbăveşte-ne de spurcăciune

Si dă-ne cele zece adevăruri.

In orice clipă, iartă-ne greşale

Si-ajută-ne să ne iubim duşmanii,

Să ocolim ale ispitei poale

Pogoara mila Ta peste profanii

Ce au uitat să umble pe-a Ta cale

Si-ndură-te, în veci, de noi, sărmanii!"

Primele sonete au, totuşi, o anume independenţă faţă de faptele evanghelice şi aici se află şi cea mai autentică expresie lirică a lui Paşcu Balaci, chiar dacă ele rămân tot un soi de comentariu versificat pe teme religioase: "Nu-i oare-n lumea noastră uimitor/Ca-n locul unde-i cea mai joasă boartă / Şi-n care se întinde-o Mare Moartă / S-a înalţat spre Cer IIsus in zbor ?" (Oglinda Mării Moarte) sau "Dar malul negru, gras, din balta ceea/N-a inaltat un lujer preafrumos ?/ Din marii sfinţi ce datu-i-a femeia /Iisus a fost al Cerului prinos"(Smerita Galilee).

Poetul Paşcu Balaci e în totul practician al unui neo-parnasianism de esenţă, cultivând perfecţiunea versului, contemplarea şi descripţia solemnă, trimiterea la semnificaţii de amplă anvergură umană sau divină, a antichităţii, cu parfumuri şi adieri din zone exotice pe care le organizează, toate, într-un ciclu unitar, ca într-o frescă de epocă, pe teme biblice.

Avem astfel Buna Vestire, parafrază a ritualicei rugăciuni catre Maica Domnului: "Binecuvantată eşti între femei/ Si bucură-te, plină eşti de har !", pentru ca apoi sonetele să urmeze cu fidelitate factologia cunoscută: Naşterea lui Iisus ("N-aveti vre-un loc sa mi se nască-un Fiu/ Pe uliţi , Iosif întreba intr-una /Pân`se-nsera. Pe-un deal se sui luna /Si il goni şi ultimul hangiu"), Ieslea Betleemului, Tămâie, smirnă, aur, Iisus in bratele lui Simeon, Fuga în Egipt, Iisus şi Ioan Botezatorul("Cand a sosit Iisus in Galileea/Pe tarmul racorosului Iordan/In fata lui s-a inchinat Ioan:/<Tu trebuie sa ma botezi:de-aceea/ Genunchi-mi frâng ca-n Tine e scânteia!>/L-a ridicat Iisus ca pe-un platan/ Si-a-ngenuncheat, strivindu-l pe Satan:/<Să împlinim noi datina-n Iudeea!">/ Pescarii de oameni, Predica fericirilor de pe Munte, Pilda Bunului Samaritean, Fariseul şi vameşul la rugăciune, Pilda talantilor, Pilda fiului risipitor, Inmultirea peştilor şi pâinii, Schimbarea la faţă pe Muntele Tabor, Tăierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, Nu vă îngrijoraţi nicicând . ("Viaţa e mai mult decât mâncarea / Şi trupul mai presus decat o haină/Si cum se-mbracă floarea: ca o taină/ Si cât i-e de divina înfăţişarea/ Nu seamana vreun corb, dar grânar are/Căci Domnul îl hrăneşte, n-are spaimă/ Să n-aibă omul o mai bună faimă/Ca păsăretu-n lumea asta mare ?/Tu caută întai Impărăţia /Lui Dumnezeu în toate aceste-lucruri/Cerescul Tată-ţi dă chiar gingăşia/De a iubi total şi să te bucuri/De-ţi dai cămaşa-n dar, ca şi frăţia/Te-mbracă Domnu-n caldele -I surtucuri"), etc.,până la Drumul spre Golgota, Iisus răstignit, Cuvântul tâlharului de pe cruce, Mormântul gol, Drumul spre Emaus, Inălţarea la cer s.a., pentru a încheia tot cu o simplă rugăciune, în chip de sonet:

"Chiar înainte de-a cădea-n genunchi,

Tu, Doamne, ştii ce am purtat în gând;

Tu-nalţi pe cel ce se prosterne, blând,

Sub al tău fulger, nărui al meu trunchi,

Caci focul Tău îl simt până-n rărunchi

Tu, nuntă faci, când vrei, dintr-un comand,

Fără de Tine, sunt mereu flămând

Si nu am mamă, tată, unchi.

Cum aş putea să-ţi dau al meu mulţam

Ca ruga mea ai ascultat, Părinte,

Mă simt acum ca regele Priam

Ce Troia şi-a salvat prin rugăminte;

Jertfa-Ti aduc acest epitalam

De mine, Doamne,adu-Ţi mereu aminte".

(Sonet de mulţumire)

Volumul de sonete pe teme religioase, construcţie ciclică, solidă, mai mult raţională decât temperamentală, ne aduce în atenţie un poet ce caută împliniri prozodice de perfecţiune pe teme fundamentale ale culturii omenirii, un poet, Paşcu Balaci, în deplină maturitate ce îşi propune lui însuşi praguri de virtuozitate - ca acesta, bunăoară!- pe care ştie să le depăşească eleganrt, cu dezinvoltură şi, oricum am lua-o, cu vocaţie.

Constantin CUBLEŞAN

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)