Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

PORTRETE CULTURALE - RODICA ANGHELESCU,

DE LA GIUSEPPE VERDI LA „ÎN POIANA FLORILOR”

Prof. Ion C. HIRU, Prof. George BACIU

       Atunci când vrei să faci ceva e musai să te pricepi. Fiindcă altminteri existenţa ţi se devastează de eşecuri, de simplitatea unui prezent derulat „acum şi aici”, de amărăciunea florilor ofilite înainte de înflorire.

            Aşa am gândit atunci când, prospeţimea chipului şi suavitatea glasului Rodicăi Anghelescu m-au învăluit, ucigându-mi tristeţile de fiece zi, pentru ca să mă veşnicească cu triluri ce mi-au deschis sufletul până la lacrimi.

            A-i creiona biografia, înseamnă a portretiza o floare căreia penelul s-ar feri a trasa contururi pentru a nu răni unduirile-i sublime dinspre respiraţia populară a românului către tonalitatea afectivă a operelor lui Giuseppe Verdi, Wolfgang Amadeus Mozart ori Leod Elibes.

            A început studiul muzicii folclorice cu muzicieni celebri: Gavril Prunoiu, de la Liceul „Dinu Lipatti”, etnomuzicologul prof.univ.dr. Emilia Comişel, Steluţa Popa – cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, muzicologul Gruia Stoia etc.

            Fiind înzestrată cu o voce minunată, dicţiune perfectă, un timbru personal inconfundabil (interpretând melodii gorjene), rezultatele muncii serioase pe care a depus-o – de la începutul afirmării sale pe cele mai prestigioase scene ale ţării – i-au adus peste douăzeci de premii dintre care amintim: Premiul I la Festivalul-concurs al ţărilor dunărene „Pe marginea Dunării” – 1992), Premiul al III-lea la Festivalul „Maria Lătăreţu” – Târgu Jiu, 1993, MARELE PREMIU al Festivalului-concurs „Narcisa de aur” de la Târgovişte (1994), MARELE PREMIU al „Topului topurilor tinerilor interpreţi” (1994), Premiul al II-lea la Festivalul „Maria Tănase” – Craiova, 1997, MARELE PREMIU al Festivalului-concurs  „Ghiocelul” de la Târgovişte (1988), Premiul I „Maria Drăghicescu” – Timişoara, 2006. A înregistrat la Radio 28 de melodii, trei albume cu muzică românească (muzica şi versurile – compozitorul şi scriitorul Marin Voican Ghioroiu).

            Studiul muzicii clasice la început la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (având profesori eminenţi -  Cornelia Angelescu, Lucian Bonifaciu), Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Muzică psaltică. Are şi un master-class, secţia „Educaţie muzicală contemporană”, 7plus, canto, tema „Valorificări interpretative ale cântecului popular românesc”.

            Vremea şi-a destăinuit esenţa şi a făcut ca Rodica Anghelescu să fie încununată de succes şi în străinătate: concerte – „Muzică din opere şi operete”- în Austria (la Saltsburg), Germania (la Regestburg, Munchen, Neutrauling), Finlanda, Bulgaria, Coreea de Nord (Phenian), Grecia (Atena), Republica Moldova (Chişinău) – împletind cu mult talent muzica de operă şi operetă cu muzica populară românească.

            Rodica Anghelescu este solista permanentă a Ansamblului Naţional „Ciocârlia”, este solistă la Opera din Timişoara, colaboratoare la Opera Naţională Română şi concertează cu orchestra Teatrului de Operetă „Ion Dacian”. De la Giuseppe Verdi (aria „Violettei” din Traviata, aria „Gildei” din Rigoletto), W.A.Mozart (aria „Regina nopţii” din Flautul Fermecat, aria „Constanze” din Răpirea din serai), Offenbach („Olimpia” din Povestirile lui Offman), G. Rossini (aria „Rossinei” din opera Bărbierul din Sevilla) Giacomo Puccini („Muzeta” din Boema), Leo Delibes (aria „Lakme”, din opera Lakme) şi J. Strauss (aria „Adelei” din operata Liliacul) la Maria Lătăreţu şi Maria Tănase, la „De-ar fi dorul fân cosit” sau „Din cuvinte-am sădit flori”, genialitatea Rodicăi Anghelescu se răsfrânge peste spiritualitatea românească ca o sevă dătătoare de identitate naţională.

            Mai deunăzi, la Ateneul Român a susţinut un recital cu piese muzicale din repertoriul românesc, concert care s-a bucurat de un real succes, fiind aplaudată la scenă deschisă, atât pentru calităţile vocale, cât şi pentru interpretarea scenică, fiind strălucitoare în mişcare, zâmbet cuceritor,  graţie desăvârşită în rolul gingaşei ţărăncuţe din opera „La seceriş” de Tiberiu Brediceanu, fiind strălucitoare în „Aoleo, frate Peline”, de Constantin Arvinte (prezent în sală) şi în „Motanul încălţat”, de Cornel Trăilescu; tulburător de nostalgică a fost în redarea leadului „Glastra, Glastra şi Ultimul gând” de Marin Voican Ghioroiu.

            E numai o fărâmă din existenţa miraculoasă a unei românce, cu rădăcini adânci în trupul folcloric al românismului, plecată haihui printre dorurile mioritice cu aromă de bucurii ori necazuri,  cu un sublim ce aminteşte de devenirea noastră întru fiinţă.

Alături de ea este, ca o umbră de har, un OM – acelaşi rapsod al spiritului, Marin Voican Ghioroiu – pe care-l doare ridicarea „mahalalei de elită”, numită „a cioplitorilor de oale sparte”, ce invadează scena muzicii cu nonvalori şi surogate de prost gust.

Conchid, reproducând din rostirea sa: „am şi eu un petic de pământ, am o casă şi un neam de care sunt legat cu fire trainice şi mă mândresc foarte mult că sunt ROMÂN”.

            S-o iubim pe Rodica Anghelescu şi s-o dăruim cu toată liniştea noastră cu care ne sfinţim naşterea şi înţelepciunea.

Prof. Ion C. HIRU, Prof. George BACIU

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com