Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU:„RESTITUIRI”

„Restituiri”-le controversate ale unei scriitoare controversate

Anca GOJA

Lansarea, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, a romanului „Restituiri” al Teresiei B. Tătaru, apărut la editura Criterion Publishing din Bucureşti, a prilejuit vii dezbateri între intelectualii prezenţi. Ficţiune şi document, totodată, cartea a deschis nu doar discuţii referitoare la tarele comunismului (epocă pe care o tratează cu predilecţie), ci şi aprinse controverse vizavi de normele ortografice impuse de Academie la începutul anilor ’90, pornite de la faptul că autoarea ţine să respecte în continuare ortografia valabilă pînă în 1948.

Romanul care reînvie o epocă neagră

Decisă să lupte împotriva oboselii şi uitării – cei mai buni aliaţi ai regimurilor totalitare, conform citatului din Albert Camus preluat ca moto al cărţii - Teresia Bolchiş Tătaru îşi mărturiseşte, din nou, obsesia pentru înţelegerea a faptelor petrecute în comunism, încercînd, totodată, să desluşească cum a fost el posibil şi care sînt urmele, încă neşterese, pe care le-a lăsat asupra românilor – a rezumat poetul şi publicistul Ion Burnar, atrăgînd atenţia atît asupra talentului ce răzbate din felul în care e scris romanul, cît şi a caracterului său documentar, educativ.

Prof. Vasile Leschian, purtătorul de cuvînt al Bibliotecii, a caracterizat „Restituiri” drept „un roman cu tentă memorialistică înscris în tendinţa romanului modern, care nu mai ţine cont de regulile stricte ale alcătuirii şi devine aproape roman-eseu”. Autoarea e decisă să aducă la lumină „lucruri din arhiva tăcerii”, ceea ce face din roman, crede Leschian, o „carte de atmosferă”, care surprinde deruta şi teroarea vieţii de zi cu zi în regimul comunist, dar fără ca ironia muşcătoare să lipsească din arsenalul scriitoarei.

Diplomă de excelenţă în cultură

Ambii vorbitori au criticat corpul mic de literă, care face cartea greu de citit, „nenumăratele greşeli” strecurate şi, mai ales, opţiunea autoarei de a folosi ortografia veche, hotărîtă de Academie sub îndrumarea acad. Sextil Puşcariu şi valabilă pînă la 1948, sau, cum explicitează Teresia Tătaru, „pînă cînd rebuturile româneşti moscovite au introdus reguli de slavizare a limbii române de gintă latină”. Prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu a intervenit în apărarea scriitoarei, opinînd că ”ortografia reflectă o epocă”, şi explicînd că regulile stipulate de Academie în 1993 sînt respectate... opţional de români, presa purtînd o parte din vină.

Artistul plastic Ioan Marchiş, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (DJCCPCN) Maramureş, şi-a început speech-ul mărturisind că „nu mai ştiu dacă sînt la un proces al comunismului sau la o şedinţă a Academiei.... am crezut că mă aflu la un eveniment literar”. Apoi a vorbit despre Teresia Tătaru în calitatea sa de fost elev, caracterizînd-o drept o profesoară „foarte aspră”, dar care „se făcea uşor iubită”, şi totodată „o scriitoare de talent”, o „scriitoare europeană, nu doar română”, pe care „trebuie să o respectăm”, chiar dacă, de multe ori, „îşi sacrifică talentul pentru a rememora”. În final, Marchiş i-a acordat scriitoarei o diplomă de excelenţă în cultură din partea DJCCPCN Maramureş, onoare conferită în ultimii 10 ani doar pictorului Mihai Olos şi interpretului Grigore Leşe.

Cît despre neajunsurile cărţii - caracterul mic folosit la tipărire, greşelile neobservate de corectură – au fost explicate de editorul Gabriel Stănescu prin puţinătatea fondurilor pe care le-a avut la dispoziţie. El a promis că romanul se va distribui nu doar în ţară, ci şi în comunităţile româneşti din Europa (maramureşeanca Teresia B. Tătaru fiind stabilită de circa 30 de ani în Germania) şi în Statele Unite (unde Stănescu este coordonatorul revistei româneşti „Origini” din Atlanta, Georgia, la care Teresia B. Tătaru colaborează cu eseuri polemice, foarte apreciate).

Fără să se supere, autoarea a mulţumit pentru sinceritatea criticilor primite, mărturisind că ele îi vor fi utile în procesul de autoperfecţionare pe care orice om trebuie să îl urmeze întreaga viaţă.

Text şi imagini: Anca GOJA

Baia Mare

16 august 2008

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)