Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

TIBERIU CIOBANU:

„CERCETAREA ISTORICĂ ROMÂNEASCĂ DIN SECOLUL AL XIX-LEA ŞI PRIMA JUMĂTATE  A VEACULUI XX PRIVIND EPOCA MEDIEVALĂ ÎN BANAT. SINTEZĂ”.  EDITURA EUROSTAMPA, TIMIŞOARA, 2009, 138 P.

Aurel TURCUŞ

Această lucrare scrisă de Tiberiu Ciobanu este o sinteză a tezei sale de doctorat, susţinută în anul 2008. În acelaşi an, din întinsa lui teză de doctorat, el a publicat lucrările Banatul medieval în viziunea istorică a lui Patriciu Drăgălina; Monografism bănăţean (Istoria medievală a Banatului reflectată în monografiile alcătuite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea şi Istoriografia românească de la începutul secolului al XIX-lea până la Marea Unire privitoare la Evul Mediu bănăţean. Cărţile acestea au apărut la Editura Eurostampa din Timişoara. În fişa bibliografică a autorului, anexată la această lucrare, se consemnează că el are, acum, în pregătire şi Istoriografia românească din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean, care, la fel, este o secvenţă amplă a tezei sale de doctorat.

O logică justificare a publicării acestei sinteze aş vedea-o în concretizarea năzuinţei autorului de a-şi face cunoscute, în ansamblu, rezultatele cercetărilor sale istoriografice, întreprinse în ultimii ani, prezentându-le succint, într-un rezumat consistent, accesibil unui cerc larg de cititori preocupaţi de trecutul cultural al Banatului. Astfel, păstrându-se o bună parte a «armăturii ştiinţifice», a tezei de doctorat, bogatul conţinut al acesteia este prezentat rezumativ, atât cât este necesar pentru a se reţine imaginea complexă, consistentă a istoriografiei româneşti, din perioada 1800-1950, referitoare la Evul Mediu bănăţean. Iar, pentru că istoriografia respectivă are în vedere cele mai importante realităţi istorice ale Banatului medieval, sinteza realizată de istoricul Tiberiu Ciobanu evidenţiază şi aspecte esenţiale ale trecutului acestei vetre fundamentale a neamului românesc.

Lucrarea cuprinde patru capitole, constituite potrivit derulării etapelor cercetărilor istoriografice:

a) în prima jumătate a secolului al XIX-lea (Nicolae Stoica de Haţeg, Damaschin Bojincă şi August Treboniu Laurian);

b) în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Vasile Maniu, Nicolae Tincu-Velia şi Vincenţiu Babeş);

c) de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la Marea Unire (Patriciu Drăgălina şi George Popoviciu);

d) în perioada 1918-1948 (Iuliu Vuia, Ioachim Miloia, Traian Birăiescu, Traian Simu, Gheorghe Cotoşman, Silviu Dragomir, Cornel Grofşorean, Victor Motogna, Ştefan Manciulea, Traian Popa şi Ion Stoia-Udrea).

Acestora li se adaugă o secvenţă dedicată istoriei Banatului medieval reflectată în monografii apărute în prima jumătate a secolului XX (Monografia oraşului Caransebeş de Andrei Ghidiu şi Iosif Bălan, Caransebeş, 1909; Istoricul cetăţii Timişoara. Perla Banatului de Iosif Knezy, Timişoara, 1921; Micul Cicerone pentru oraşul Timişoara de Virgil Molin, Timişoara, 1921; Istoria Timişoarei de Emanuil Ungurianu, Timişoara, 1925; Monografia Banatului, vol. I, Situaţia geografică. Locuitorii. Comunele de Ioan Lotreanu, Timişoara, 1935; Ghidul Banatului de Emil Grădinaru şi Ion Stoia-Udrea, Timişoara, 1936; Timişoara. Monografie istorică de dr. Nicolae Ilieşiu, Timişoara, 1943). Întrucât Tiberiu Ciobanu a publicat o lucrare axată exclusiv pe evidenţierea unor realităţi ale istoriei medievale bănăţene, cuprinse în monografiile amintite, acum, el n-a mai revenit asupra aspectelor respective.

Lucrarea se încheie cu o succintă, dar concludentă, concluzie a autorului, care începe cu o remarcă emblematică privind întregul demers istoriografic avut în vedere în această carte: „De la Nicolae Stoica de Haţeg şi Damaschin Bojincă până la Silviu Dragomir, Victor Motogna şi Ştefan Manciulea nu este doar o distanţă cronologică de circa un secol şi jumătate, ci şi un lung drum ascendent al unei culturi istoriografice pe făgaşul său îndreptat spre modernitate. S-a văzut cum receptarea şi interpretarea Evului Mediu prin ochii cărturarilor secolelor XIX şi, parţial, XX pot fi un adevărat barometru al evoluţiei concepţiei şi metodei istorice”. Acest adevăr poate fi sesizat, în întreaga lui complexitate, în primul rând de către specialişti, de cercetătorii istorici. Dar, o largă categorie de cititori – cei cu o altă formaţie intelectuală – pot desprinde, cu uşurinţă, din această lucrare, o seamă de învăţăminte întremătoare spiritual, cum ar fi, bunăoară, aceea că, întotdeauna, prin cultura istorică se relevă una din aspiraţiile primordiale ale omului: înţelegerea locului său demn, în timp, în societate, în cosmos.

În privinţa temeinicei documentări, pe care se bazează elaborarea acestei sinteze a istoriei istoriografiei româneşti referitoare la Banatul medieval, deosebit de concludentă este lunga listă cu bibliografia selectivă, de la sfârşitul lucrării. Aceasta poate constitui, totodată, şi un util instrument de lucru pentru banatologi.

Prin publicarea în ediţie bilingvă, româno-engleză, sinteza realizată de Tiberiu Ciobanu se înscrie în cadrul orientării din istoriografia românească actuală, anume aceea de a se manifesta în limbi de circulaţie internaţională. (O orientare bună, de altfel, atunci când nu este exagerată, publicându-se lucrările despre istoria românilor, numai în versiuni ale limbilor străine, adresându-se, parcă, în felul acesta, doar cercetătorilor de pe alte meridiane).

Aurel TURCUŞ

Timişoara, mai 2009  

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com