„METAFORA METAFOREI” de Ana Radu Chelariu (Editura Cartea Românească)

La întrebarea extrasă dintr-un document românesc „Întrebări şi răspunsuri” la 1809 (!), şi anume „Din câte părţi e făcut Dumnezeu?”, a celebrului Bruce Lincoln, răspunsul a fost: „Din opt părţi. Corpul din pământ, (ţărână), oasele din pietre, sângele din rouă, ochii din soare, gîndurile din nori, respiraţia din vânt, înţelepciunea (sofia, n), din lună, darul prezicerii (sau intuiţia deductivă şi premoniţială, n) din Sfântul Duh…”.

Pe acest stâlp (sau în această „ cheie de boltă”), între ezoterism şi ştiinţele de graniţă de azi, Acad. Ana Radu Chelariu ne propune o remarcabilă contribuţie la determinarea locului mitologiei româneşti în vastul coronament cultural european. Cartea este un studiu de mitologie comparată de excepţie, de o vigoare şi cuceritoare erudiţie. Este fructificată o bibliografie vastă, sintetizatoare, într-o incinantă viziune proprie. Aşadar cartea Anei Radu Chelariu decodează tipologic substratul arhetipal (paideumatic) al mitologiei noastre în „arheo-memoria” celei indo-europene, mitologia română fiind un tezaur de adâncime prea puţin cunoscut de Occident, mai ale în State.

În totul ei, cartea pledează în sine, cu fine instrumente, viziune de ansamblu şi deopotrivă analitică, filoanele şi rosturile de rezistenţă ale structurii arhaice antropogonice, fără inhibiţii, dimpotrivă, revalorificând modern sincretismele care fac din creştinismul românesc un depozitar unic, al pre-religiilor, încă demn de aprofundat şi evaluat, după Eliade, Vulcănescu, I.P. Culianu, Kernbach etc. Dar Ana Radu Chelariu sintetizează şi o impresionantă bibliografie şi cercetare din pleiada mitologilor comparatişti din lume în domeniu.

Autoarea de origine română, emigrată în 1979 în Statele Unite ale Americii, este deţinătoare a numeroase licenţe şi premii de prestigiu. Este, în prezent, director al bibliotecii publice din New Jersey şi membră a „Societăţii de Studii Româneşti” din America. Deasemeni, este membră a Academiei Româno-Americane, precum şi American Library Association, New Jersey L.A., Society of Romanian Studies & Balkanistica.

O carte valoroasă, de patrimoniu, tulburătoare întru limpezire şi care, categoric, revendică apartenenţa originară indo-europeană a românilor, cu atât mai importantă azi, când ieşim din conul de umbră al prejudecăţilor totalitare, spre a ne re-acorda la rezonanţa cu primordia universală, în primul rând prin ceea ce depinde de noi.

„SEDUCŢII LITERARE” de Maria Niţu (Editura Eubeea)

Remarcabilă prozatoare şi eseistă, dar iată, şi observatoare minuţioasă şi inspirată a aleşilor ei întru mai bună cunoaştere, Maria Niţu reuşeşte să editeze o carte aparent uşoară la lectură, însumată în trei capitole. Primul „Timişoara la intersecţii”, conţine adnotări la corespondenţa lui Blaga cu A. Lilin, portret şi interviu cu maestrul Deliu Petroiu, un interviu cu exoticul Gheorghe Astaloş, din diaspora din Franţa şi un incitant interviu cu Liviu Ioan Stoiciu. Din opţiunea pentru aceşti oameni importanţi a autoarei, transpar diafan şi electiv, afinităţile culturale şi atitudinale în care se oglindeşte ea însăşi.

O pleiadă selectată pe acelaşi criteriu structural afectiv este succedată cu nerv jurnalistic remarcabil, la Târgul de carte „Bookarest Gaudeamus”: Francoise Choquard, M. Horia Simionescu, Th. Damian, Bujor Nedelcovici, Mattew-Matei Călinescu, Irina Mavrodin, Radu Pavel Gheo, aşadar unul şi unul, lecturi pe care le parcurgi cu o anume simpatie complementară indusă şi de Maria Niţu. În fine, setul trei conţine „Diapozitive timişorene”, cu un „Dialog imaginar” (ingenios „reconstituit din memorie”) cu primum-movens-ul literar de ieri, însinguratul şi statornic orgoliso (opinia noastră), Anghel Dumbrăveanu; un mic serial critic la cărţi ale Ninei Ceranu, vădind apetenţă şi şarm de cronicar poate prea prudent a se manifesta în afara cercului „Orient Latin”, unde Maria Niţu este redactoare de fidelitate şi competenţă.

Capitolul se încheie cu doi critici de marcă din Timişoara, Olimpia Berca şi Adrian Dinu Rachieru. Din cartea Mariei Niţu regăsesc şi recunosc o impresie specială nu doar asupra activităţii ei literare, ci şi a unei conştiinţe literare de excepţie, a unei vocaţii ce zideşte şi auto-zideşte.

„Seducţiile literare” nuanţează în fapt un crez, o prezenţă a energiilor empatice care pot releva nu doar propria personalitate, ci şi, prin oglindire fidelă, cu claritate şi intuiţie sensibilă, identitatea celui ce se confesează, ori este tenace şi inspirat focalizat. O calitate în plus a cărţii este fina ironie şi atunci când este prezent sentimentul tragic al existenţei: „Uneori, scrie Maria Niţu, criticul pare faţă de artist un fel de Sancho Panza examinând cu microscopul morile de vânt din Toboso, să explice materialist dialectic iluzionismele lui Don Quijote...”. Desigur, maliţioasa mărturisire este a unui acut bun simţ, dar şi a empatiei despre care vorbeam, condiţie sine qua non a unui dialog autentic, ce ni se comunică şi pe care îl absorbim, având ce câştiga.

Eugen EVU

Comentarii de la cititori

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)