Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

TRADIŢII POPULARE ROMĀNEŞTI DE AJUNUL CRĂCIUNULUI

Selecţie realizată de

Maria Diana Popescu, Agero

● Nu e bine să ceri sau să dai cu īmprumut niciun obiect.
● Nu e bine să speli rufe fiindcă aduci boli asupra familiei.
● Cei care plīng īn Ajun ştiu că vor plīnge tot anul care urmează.
● Chiar dacă nu postesc, feciorii nu mănīncă īn Ajun mīncare grasă, ca să nu le fie nevestele urīte.

● E bine să nu se īmprumute nimic din casă īn Ajunul Crăciunului.

● Orice lucru care a fost īmprumutat peste an trebuie adus neapărat acasă, toată avuţia trebuie să fie īn gospodărie. Se spune īn popor că altfel ele ar plīnge şi că tot anul ar fi mai putin bogat.

● Spre seara toţi ai casei se aşează īn jurul mesei, această masă fiind cu totul specială, la ea participīnd şi spiritul morţilor. La miezul nopţii, răposaţii revin, se spune din popor,  la casele lor pentru a lua parte la masa de Crăciun. De aceea, uşa trebuie lăsată deschisă pentru ca aceştia să poată intra şi pleca. Oamenii de altădată erau foarte grijulii ca īn noaptea Crăciunului să nu se stingă focul, īn acest scop punīnd īn vatră un buştean sau o buturugă mare.

● De asemenea, īn casele ţărăneşti, duşumeaua se acoperă cu fīn proaspăt, iar masa cu paie, peste care se aşterne o faţa de masă curată. Cele patru picioare ale mesei sīnt legate cu lanţuri, avīnd semnificaţia opririi animalelor sălbatice de a ataca stīnele de oi şi vaci, cīt şi īndepărtarea răului din casă.

• Femeile pun un ban de metal şi o nucă īn apa de spălat, spre a fi īn anul ce vine mai puternice şi bogate.

• Īn Ajunul Crăciunului, gospodarii ating toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor īn anul următor.

• Se pune o potcoavă īntr-o căldare cu apă pentru a aduce norocul.  Stăpīnul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare īnvelit, lăsīndu-l pīnă la

„alesul oilor“, īn luna aprilie, cīnd drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărīţe şi dat ca hrană turmei, să sporească.

• Īn Ajun de Crăciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.

• Īn noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este aşezat un colac cu un cuţit īnfipt īn el.

• Masa pusă īn Ajun rămīne īntinsă toată noaptea, timp īn care focul trebuie să ardă īn sobă.

• Pīinea se aşează pe masă, să vină belşugul, şi tot īn acelaşi scop, sub faţa de masă se pun boabe de grīu şi bani de argint.

• Īn Ajun se pregătesc douăsprezece feluri de mīncare īn amintirea Cinei cea de taină (Iisus şi cei doisprezece apostoli).

• Unii gospodari stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul īn anul care vine.

• Cīnd primul om intrat īn casă de Crăciun este bărbat īnseamnă bunăstare īn anul viitor.

• Īn Ajun de Crăciun sīnt puse īn cele patru colţuri ale mesei căţei de usturoi şi seminţe de mere, care apără de deochi şi de farmece.

• Din Ajunul Crăciunului pīnă la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit şi nu din fundul locuinţei spre prag, ca să vină peţitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.
• Ca să-şi viseze ursitul, fata va posti toată ziua de Ajun de Crăciun, iar prima īmbucătură de seară s-o pună la brīu; cīnd se culcă, īntinde brīul pe jos şi face trei mătănii peste el. Aşa īşi va afla ursitul.

• Īn Ardeal, sărbătorile de Crăciun īncepeau de la Sfīntul Nicolae (6 decembrie), cīnd fetele se adunau īn grup īncă din seara de 5 decembrie şi frămīntau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, niciun minut mai devreme sau mai tīrziu, năvăleau flăcăii şi se īncingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat. O credinţă ciudată a colectivităţii de saşi este aceea practicată de Sfīnta Lucia (12 decembrie), cīnd capul familiei umblă cu o tavă pe care este aşezată, pe jar, o crenguţă cu care afumă şi cele mai ascunse cotloane din casă, şură, beci, pod pentru alugarea spiritelor rele si ademenirea binelui.

• Tot īn Transilvania se obişnuieşte ca īn noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb, strigīnd: „Rod īn cucuruzi!”. Se pare că acest obicei este o variantă interesantă a unui obicei din Polonia, unde mirenii aruncă īn preot cu boabe.

Selecţie realizată de Maria Diana Popescu, Agero

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)