Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

TRADIŢII, SUPERSTIŢII ŞI RITUALURI

DE ANUL NOU

Mirela Beatrice DOBRIN

Īn vechime, Anul Nou era sărbătorit la 1 martie, mai mult prin ritualuri magice şi tot soiul de invocaţii. Colindele de rit agrar sau pluguşoarele  aduse pīnă īn prezent au legătură cu anotimpul reīnvierii naturii, cu  primăvara. Modificarea calendarului, prin sărbătorirea Anului Nou īn luna ianuarie, a dus la strămutarea acestora īn ianuarie, dar cu specificul şi coloritul fiecărei zone din ţara noastră şi cu importanţa colosală pe care a avut-o răspīndurea creştinismului asupra acestor obiceiuri strămoşeşti. Astăzi, indiferent de apartenenţa religioasă, oamenii de pretutindeni  petrec sărbătorile Anului Nou īntr-un mod cīt mai plăcut.

Dar, să ne amintim cīteva din īnţelepciunile strămoşilor: trebuie să ţinem cont īn această perioadă de sfīrşit şi de īnceput de an, ca ea să se desfăşoare īntr-o armonie perfectă.  Se spune că, īn Ajunul Anului Nou,  nu trebuie să-i certăm pe copii.  Fiecare om să fie vesel, să petreacă, să cīnte, căci, aşa cum se desfăşoară ea de frumos, anul care vine va fi bogat īn realizări, bucurii, sănătate, şi, evident, belşug.

. Īn judeţul Mureş, īn ajun, se fierb boabe de porumb pentru ca īn anul viitor grīnele să aibă bobul la fel de mare cīt cel fiert.

. Īn Moldova gospodinele pregătesc colaci, aceştia simbolizīnd bogaţia şi rodul īntregii munci de peste an dar şi al celui viitor.

. Īn fiecare casă se īntind mese bogate pentru ca noul an să fie prosper şi īmbelşugat. Carnea de pasăre este exclusă din bucate, se spune, găinile alungă norocul din noul an prin cotcodăcitul lor.  Carnea de porc să fei nelipsită. Īn superstiţiile populare, grăsimea de porc  simbolizează bogăţia şi norocul. Se mănīncă friptură de porc cu mămăligă şi varză acră, cīrnaţi, drob, cozonaci, se bea vin şi bere.

. Īn dimineaţa primei zile din anul nou se fac urări de sănătate, belşug şi prosperitate, se spune, aceste urări au o influenţă foarte mare pentru tot restul anului.

. Se mai spune că de Anul Nou, se deschid cerurile, īntre Dumnezeu şi oameni se creează o legătură spirituală, de aceea trebuie să ne rugăm Domnului să ne īndeplinească dorinţele īn noul an, să vorbim frumos, să fim buni. Şi animalele domestice vorbesc īntre ele şi prezic prin semne soarta stăpīnului īn noul an.

. Tradiţia rromilor spune că, de Anul Nou trebuie să fie pe masă mīncăruri care conţin fasole sau mazăre astfel vor avea noroc la bani īn anul viitor după numărul boabelor pregătite.

. Īn noaptea de ajun şi īn prima zi a anului se pot influenţa magic evenimentele viitoare, prin ritualuri menite să aducă noroc. Tradiţia spune că īn noaptea dintre ani e bine să se mănīnce bine şi să se bea vin roşu pentru ca mīncarea şi băutura să nu lipsească de pe masă tot anul. Tot īn această noapte comorile scot flăcări şi astfel pot fi descoperite.

. Creanga de vīsc semnifică simbolul universal al nemuririi şi al regenerării. De aceea nu trebuie să lipsească din nicio casă. Se pune de obicei la icoană. „Se spune  că druzii tăiau vīscul doar cu secera din aur, special lucrată, pentru a nu-l deposeda de calităţile magice”. Şi la francezi s-au păstrat urme ale acestei tradiţii sacre, chiar şi īn franceza actuală existīnd urarea „Au gui l“an neuf!”, ceea ce, īntr-o traducere aproximativă, īnseamn㠄Cu vīscul, anul se īnnoieşte!”. Virgilius indica faptul că Eneida īi pune īn mīna lui Eneea o creangă de vīsc īn momentul īn care acesta coboară īn Infern. După Vasile Lovinescu, „simbolul crengii de vīsc apare şi īn tradiţia populară romānească sub forma vīrtelniţei, sau a tipsiei, sau a Cloştii cu puii de aur, sau a sorcovei de Anul Nou - daruită de zīna bună fetei harnice”.

. Toate popoarele au credinţa  că aşa „cum īncepe Noul An, aşa va decurge īntregul an”.

. Cine īncepe anul cu masa īncărcată, va avea un an īmbelşugat. Şi nu orice fel de mīncare, ci doar cele specifice pentru sărbătoarea Anului Nou.

. Pe masă trebuie să fie 12 feluri diferite de mīncare, reprezentīnd cele 12 luni ale anului.

. La masa de revelion se va servi neapărat crap. Aşa cum crapul  īnoată īmpotriva curentului, tot aşa cei ce se ospătează din el va īnvinge  īn noul an toţi curenţii potrivnici. Capul familiei trebuie să-şi pună sub farfurie un solz de crap, pe care apoi īl va purta īntregul an īn portmoneu, pentru ca acesta să fie tot anul plin.

. Nu se serveşte carne de pasăre, deoarece norocul va zbura departe anul viitor

. Īn ajunul Anului Nou uşile trebuie lăsate deschise, pentru a intra norocul īn casă. Nu se stinge lumina şi focul, ca norocul să nu creadă că nu sīntem acasă şi să plece la alţii.

. Fetele de măritat pun seara un fir de busuioc pe marginea  fīntīnii. Dacă dimineaţa este plin de promoroacă, se vor mărita īn această iarnă.

. Fiecare tīnăr necăsătorit īşi pune sub pernă o unealtă a meseriei sale, astfel se crede că-şi vor visa ursita.

. Băutură tradiţională să fie şampania sau vinul spumos. Pocnetele dopurilor la cumpăna dintre ani au puterea să alunge spiritele rele, iar revărsarea şampaniei sau vinului spumos semnifică revărsarea norocului  īn anul care vine.

. Visele din noaptea de Anul Nou se īmplinesc cu siguranţă. ( īn mod sigur, nu doarme nimeni, aşa că...)

. Dacă īn dimineaţa anului nou, primul om īntīlnit este un bătrīn sau un postaş, vei avea ghinion tot anul. Cel mai bine este să īntīlneşti un coşar, atunci norocul te va urmări tot anul, numai dacă īncrucişezi degetul mare şi mijlociu de la mīna stīngă şi să le pui pe un nasture de la haina ta, īn timp ce cu mīna dreaptă atingi coşarul. Dacă n-ai şanse să-l găseşti, e bine să porţi o mică amuletă cu imaginea  unui coşar – el fiind considerat cel care luptă cu demonii şi-i īnvinge, iar funinginea pe care o lasă īn urma lui te apără de boli.

. Dacă primul om īntīlnit īn prima zi din an este un cerşetor, vei avea mare noroc. Se consideră că aceştia au forţe supranaturale, de aceea trebuie omeniţi cu pomeni, care se spune  că se vor īntoarce īnsutit.

Selecţie realizată de Mirela Beatrice DOBRIN

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)