|
 TRADIŢIILE
UCRAINENILOR DIN MARAMUREŞ,
SUBIECTUL UNEI CERCETĂRI SISTEMATICE
Anca GOJA
Folclorul
şi tradiţiile ucrainenilor din Maramureşul de dincoace de Tisa īncep să
fie cunoscute şi descifrate de specialiştii īn etnologie, datorită unei
cercetări sistematice demarate anul trecut de Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Maramureş īn
colaborare cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Dacă anul trecut
echipa de cercetători a acoperit localităţile Ruscova, Repedea şi
Poienile de Sub Munte, anul acesta, mai precis īn perioada 8-16 iulie,
s-au avut īn vedere comunităţile din Bocicoiu Mare, Rona de Sus, Bistra,
Valea Vişeului şi Crăciuneşti. Proiectul se intitulează Interferenţe
etnoculturale romāno-ucrainene, este coordonat de conf. univ. dr.
Carmen Dărăbuş, iar rezultatele cercetării din această lună vor fi
publicate īn cursul anului.
O imagine completă a culturilor şi tradiţiilor minorităţilor din
Maramureş
Pe līngă conf. univ. dr. Carmen Dărăbuş, din echipa de cercetare au mai
făcut parte conf. univ. dr. Delia Suiogan (foto īmpreună cu Ştefan
Mariş), ambele din partea Universităţii de Nord, ele coordonīnd şi
grupul celor opt studente īn anul II la specializarea Etnologie a
Facultăţii de Litere care au mers pe teren. Din partea CJCPCT Maramureş
au participat la proiect Mirela Poduţ (Ardelean), referent-etnolog şi
artistul fotograf Felix Săteanu. Cercetarea a fost demarată anul trecut
şi face parte dintr-un proiect mai amplu, care urmăreşte crearea unei
imagini obiective asupra culturilor şi tradiţiilor minorităţilor din
Maramureş. După cum a declarat Ştefan Mariş, directorul CJCPCT
Maramureş, cultura şi tradiţiile minorităţii ucrainene au fost neglijate
pīnă īn prezent, īn trecut neexistīnd un plan ştiinţific de cercetare
etno-sociologică a Maramureşului.
Obiceiuri "conservate" īn memoria bătrīnilor
După cum povesteşte Mirela Poduţ, cei care au luat parte la proiect s-au
īmpărţit īn echipe de cīte 3-4 persoane şi au mers īn satele īn care
urma să aibă loc cercetarea. De fiecare dată, ei au beneficiat de
sprijinul unor persoane de legătură - bibliotecari, directori de cămine
culturale, chiar primari - care i-au ajutat să stabilească mai uşor
contacte cu membrii comunităţilor: Am observat că pentru ei e foarte
important să fie cineva de-al lor, fiindcă altfel nu prea socializează,
se feresc să vorbească. Dar dacă văd că līngă tine e cineva din
comunitatea lor, atunci devin mai comunicativi. Nu pot să spun că am
īntīmpinat greutăţi īn desfăşurarea cercetării; poate ne-au privit
suspicios la īnceput, dar pe urmă totul a fost OK, spune Mirela Poduţ.
Īn general, băimărenii au īncercat să afle cīt mai multe despre
obiceiurile specifice etniei, dar şi să stabilească o corelaţie īntre
acestea şi obiceiurile romānilor, respectiv ale maghiarilor. Īn
general, am observat că ucrainenii sīnt destul de conservatori, ţin la
obiceiurile lor şi ştiu să facă foarte bine diferenţa dintre acestea şi
obiceiurile romānilor. Dar aceste obiceiuri s-au conservat cam la fel
cum le păstrăm şi noi... adică īşi amintesc bătrīnii de ele, rezumă
Mirela Poduţ, ţinīnd, totuşi, să amintească exemplul unei profesoare din
Valea Vişeului care, īncercīnd să predea Istoria ucrainenilor şi neavīnd
manuale, le cere elevilor să afle tot ce pot despre acest subiect de la
părinţi şi de la bunici.
Port popular īnnoit
Chiar dacă ucrainenii nu se izolează de romāni şi maghiari, căsătoriile
īntre etnii nefiind interzise, totuşi asimilarea s-a realizat īn mică
măsură. Ucrainenii vorbesc īntre ei doar limba ucraineană, mulţi dintre
aceştia descurcīndu-se cu greu īn limba romānă. Aceşti locuitori din
Maramureş se declară ucraineni, nu romāni; īntrebat cu privire la etnia
lui, un localnic pe nume Ardelean a declarat răspicat că el e ucrainean
şi nu a admis că ar avea origini romāneşti - povesteşte
referentul-etnolog Mirela Poduţ. Īn ceea ce priveşte portul popular,
cercetătorii au avut ocazia să constate, la o slujbă de hram oficiată īn
Crăciuneşti īn ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, că acesta īncă se mai
păstrează. Īnsă a apărut inovaţia, ucrainenii preluīnd din costumul
tradiţional din Ţara Maramureşului acele volănaşe de pe mīneci; o altă
noutate remarcată de etnologii băimăreni şi care i-a mirat pe aceştia a
fost un fel de cunună purtată de tinerii ucraineni pe cap, pe care
Mirela Poduţ a asemuit-o cu... pomul de Crăciun.
Rezultatele cercetării din această vară vor fi publicate, pīnă la finele
anului, īntr-un mic volum, urmīnd ca, la anul, după finalizarea
cercetării prin includerea īn proiect a localităţilor Remeţi şi Piatra,
īntregul material strīns să fie prelucrat şi publicat īntr-un studiu
amplu.
Anca GOJA
Baia Mare
29 iulie 2008
|
Comentarii de la cititori |
|
