Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Tragismul senectuţii

Prof. Dr. Ion Bălu, membru al USR

Recenzie

Edificat pe două segmente narative antitetice, fracturate de un nucleu tensional, noul volum semnat de Heliodora Cătunescu recreează confruntarea dramatică a făpturii umane cu propria-i senectute.

Relaţiile spaţio-temporale deschid textul abrupt, in medias res, prin adverbe deictice: „înspre orele după-amiezii, astăzi, 1 iunie... Astăzi. 0 zi. 0 zi în care el împlinea vârsta de optzeci de ani...”. Trecutul rememorat are volute imprevizibile, deoarece memoria involuntară nu respectă reguli prestabilite. Evenimentele sunt distribuite într-o succe­siune acronologică, însoţită de numeroase elipse ce ambiguizează retros­pecţia. Se adaugă dezordinea temporală, realizată prin constanta inter­ferenţă a timpului prezent cu trecutul apropiat sau mai depărtat.

Heliodora Cătunescu (foto sus) a realizat astfel o naraţiune modernă, cu in­serţii postmoderne, marcată de prezenţa seriilor succesive de omisiuni reliefate grafic prin spaţierea textului. Structura poematică şi confesivă din Simetria inimilor este înlocuită cu perspectiva „par derričre” focalizare exterioară, cu un narator omniscient, heterodiegetic, ce se exclude din universul ficţional. Evenimentele,, proiecţii ale trăirilor sufleteşti, reactualizate analeptic, sunt re­ceptate cu melancolie şi un apăsător sentiment de vinovăţie.

Retrospecţia este realizată, simultan, pe două linii conflictuale. Una sintetizează biografia bărbatului, printr-o privire obiectivă, ce pare să nu aparţină nimănui: adolescenţa, studiile superioare, ascensiunea socială, căsătoria, moartea soţiei, într-o zi de toamnă, doi copii gemeni, stabiliţi în străinătate. Cealaltă reconstituie iubirea pasională pentru Elenya; abia acum, retrăind-o, intuieşte a fi fost marea lui dragoste.

Monotonia zilelor este fracturată de o disonanţă, construită pe feţele contrastante ale antitezei. După mulţi ani, unul dintre gemeni soseşte în ţară. Bărbatul străbate spaţiul unor trăiri contradictorii: cineva apropiat "se interesa de el, de viaţa lui, de sănătatea lui." Surpriza revederii se îmbină cu presimţiri sumbre: vizita este numai de curtoazie? Presupoziţiile se materializează. La solicitarea copii­lor, înglodaţi în datorii financiare, semnează cedarea proprietăţii şi acceptă să fie dus la azil.

Segmentul narativ secund este constituit pe aceeaşi interferenţă a timpului prezent – caracterizat prin amărăciune şi suferinţă fizică ireversibilă, cu trecutul – dominat de regret, tristeţe şi dorinţa irepresibilă de a o revedea pe Elenya dincolo de realitatea extra-lingvistică.

În structura de profunzime, problematica volumului semnat de Heliodora Cătunescu se integrează între două repere canonice esenţiale: La ţigănci de Mircea Eliade şi Molloy de Samuel Beckett.

Omologii analogice: povara culpabilităţii, năzuinţa reîntâlnirii în vis, cu Elenya – explicabile prin unitatea antropologică a imagina­rului – apropie romanul de cel dintâi; concordanţe interferente: soli­tudinea, tema senectuţii, uzura şi tulburarea funcţiilor vitale, îl îndreaptă spre cel de-al doilea.

Remarc fineţea portretelor fizice, noutatea trăsăturilor psihice, semantica inclusă a gestului, concreteţea cognitivă a tăcerii. Refuzul de a individualiza prin nume personajul principal are semnificaţia aproximării generalizate. Menţionez arhitectura limbajului, fraza mu­lată pe sinuozitatea gândului, actualizarea valorilor intonaţionale, inserţia monologului neadresat în expunerea neutră la persoana a tre­ia.

Dacă Simetria inimilor era o promisiune, Viaţa în profil rămâne certitudinea unei voci narative ce şi-a găsit "calea regală" spre structurile unui univers ficţional personalizat: prin care explorează neliniştea omului modern, prizonier al propriului timp interior.

Prof. Univ. Dr. Ion Bălu

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com