Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Traian Chelariu şi relaţia noastră cu limba şi literatura română

”EL A MURIT ASEARĂ”

Angela  FURTUNĂ

Operele majore create de scriitori români magnifici şi recuperate de supravieţuitorii gulagurilor sovietice scot la iveală personalităţi îndelung ignorate şi bruiate în Bucovina şi în România. Astfel se întorc acasă, deşi izgoniţi pentru mult timp, Norman Manea,  Matei Vişniec, sau mai recent Traian Chelariu. La comemorarea a 41 de ani de la moartea lui Traian Chelariu - ce a avut loc la bustul dezvelit în faţa Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera” în data de 6 noiembrie -, Mircea A. Diaconu, cercetătorul român care a recuperat şi continuă să recupereze opera marelui scriitor dispărut în condiţii tragice, a anunţat că primul volum (400 p.) al Jurnalului interbelic al lui Traian Chelariu este deja pregătit să-şi întâlnească publicul. „El a murit aseară”, spunea Mircea A. Diaconu audienţei, reconstituind şi atmosfera de a doua zi consecutivă decesului, când acum 41 de ani o maşină însoţită de studenţi a plecat de la Suceava la Bucureşti purtând sicriul cu trupul lui Traian Chelariu, iar la înmormântare a fost scos drapelul tricolor, ca semn de afecţiune şi dragoste faţă de ţară, semn la care bucovinenii recurgeau, adesea, datorită statutului lor istoric nefericit.

În timpurile când la Bucureşti Petre Panaitescu (istoric şi filolog român, academician de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta la 14 noiembrie 40 de ani) era înlocuit cu Mihail Roller, iar George Călinescu era înlocuit cu Ion Vitner, în învăţământul superior sucevean au funcţionat, deşi degradaţi pe criterii politice de către comunişti  de la statutul de profesori universitari doctori până la statutul de lectori, trei mari cărturari şi oameni de cultură de talie şi de formaţie europeană: Laurian Someşan, Nicolae Pop şi Traian Chelariu, ultimul fiind şi scriitor, critic, traducător, filosof, ce „iese, iată, cu mult puţinul său, la suprafaţă, dovedind că, în spirit, nici un destin nu se poate pierde: se poate doar amâna până când istoria se mai cuminţeşte şi oamenii recapătă deprinderea respectului” (Andrei Pleşu). Prof.univ.dr. Mihai Iacobescu, purtând şi salutul preşedintelui Consiliului Judeţean, ca şi pe acela al Universităţii pe care a slujit-o cu devotament timp de decenii, şi-a dezvăluit un vis: atunci când universitatea suceveană va fi ceea ce trebuie să fie, o alee specială ar trebui să găzduiască busturile marilor ei profesori. În visul lui Mihai Iacobescu, bustul lui Traian Chelariu va sta alături de acelea ale colegilor săi universitari iar Traian Chelariu va fi fost reabilitat deja cum se cuvine, sub toate aspectele, cu toate meritele culturale şi titlurile sale ştiinţifice şi universitare, pentru că el a fost „un om care, în timpuri normale, ar fi fost un mare savant”. Mai trebuie să şi ceară cineva în mod oficial toate aceste lucruri, care să nu rămână, astfel, numai la nivel declarativ. De altfel, în România actuală este o mare nevoie de fapte bune şi urgente, care să întărească procesul de re-branding de ţară, prin evidenţierea excelenţei culturale româneşti, atâta câtă e, dar prea mult timp ţinută în umbră, în exil sau în beciuri de mediocritatea triumfalistă.

Deocamdată, la nivel de informare pentru viaţa publică locală, făclia amintirii lui Traian Chelariu o menţin trează printr-un PR activ Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, condusă de prof. Gabriel Cărăbuş ( care a organizat deja lansări de carte din opera recuperată de Mircea A. Diaconu, conferinţa acestuia la centenarul morţii savantului în 2006 şi alte evocări, precum şi găzduirea bustului recent dezvelit), ca şi Asociaţia condusă de Victor Cozariuc, cotidianul Monitorul de Suceava sau cotidianul Crai Nou. Însă reconstituirea prestigioasei opere literare şi reconstruirea traseului universitar, cultural, scriitoricesc şi social al lui Traian Chelariu sunt activităţi laborioase ce au implicat un volum imens de cercetare, muncă şi valorificare, cât  şi serioase abordări academice, efectuate de prof. univ.dr. Mircea A. Diaconu şi de fiul savantului, artistul Şerban Chelariu stabilit în Statele Unite ale Americii şi urmând modelul de devotament al mamei sale.

În calitate de universitar, de cercetător şi de critic român prestigios, ca şi de personalitate de vârf a conducerii Uniunii Scriitorilor din România, Mircea A. Diaconu este convins că recuperarea lui Traian Chelariu este o datorie „faţă de Traian Chelariu, faţă de trecutul nostru, faţă de lumea scriitorilor români”. Forţa sa spirituală extraordinară l-a menţinut treaz intelectualiceşte în anii epurării comuniste, când fusese trimis să lucreze la deratizare, dar seara revenea acasă pentru a citi în original, în câteva limbi, mari scriitori germani, francezi sau englezi, ori pentru a-i traduce, sau pentru a scrie şi a lucra la propriile opere literare. „Cultura este un adevărat spaţiu salvator. Jurnalele lui Traian Chelariu mărturisesc despre un destin ce s-a transformat în model, mai ales astăzi, când modelele ne lipsesc. Spiritul ne poate salva, pare să spună destinul lui Traian Chelariu, deşi noi credem îndeobşte că lucrurile stau invers, adică oamenii sunt sub vremi…Da, omul este sub vremi, dar atunci când vremurile sunt potrivnice, numai spiritul îl ajută să rămână vertical”, susţine Mircea A. Diaconu. „De fapt, Traian Chelariu, azi, nu mai este un autor care trebuie redescoperit, ci unul care trebuie citit. Şi recitit”, susţine acelaşi în prefaţa la volumul „În căutarea Atlantidei”, apărut, şi el, sub îngrijirea sa la Editura Convorbiri Literare, acum câţiva ani. Reflecţiile, microeseurile, meditaţiile, „frânturile de gând” ale lui Traian Chelariu din acest volum, dar şi din Jurnalul ce apare în aceste zile la Bucureşti sunt, şi în opinia criticului Mircea Iorgulescu, „o revelaţie pentru cugetarea morală şi filozofică românească, pe deplin comparabilă cu ceea ce a însemnat pentru proză publicarea povestirilor lui V. Voiculescu”.

Traian Chelariu a lăsat multe opere în urma sa, căci a scris poezie, proză, teatru, eseuri, cronici literare şi de artă plastică, cugetări, note de călătorie, studii de psihologie, de filosofie şi de pedagogie. După publicarea volumelor sale din anii 30, i-au mai apărut câteva cărţi postum, graţie eforturilor depuse de soţia sa Ecaterina Chelariu, care a trăit mai bine de 90 de ani şi care a avut ca unic scop al existenţei sale de peste trei decenii, cât a mai supravieţuit morţii ilustrului soţ, punerea în adevărata lumină a operei şi personalităţii acestuia: valorificarea manuscriselor, donarea unei biblioteci de o valoare excepţională a Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, peste care avea sa treacă însă urgia postdecembristă ce a decimat-o, ridicarea unui bust al scriitorului şi profesorului în faţa Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava încă din 1995, bust receptat cu ostilitatea faţă  de un corp străin de către universitarii localnici, iar în prezent stabilit cu toate onorurile în faţa Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”. Privind peste mulţimea ce trece zilnic prin faţa bustului său, Traian Chelariu pare să îndemne senin: „Iubeşte-ţi destinul!”

Destinul său a trecut cu bine în braţele unui alt mare cărturar, Mircea A. Diaconu, şi al Uniunii Scriitorilor din România, ce vor avea grijă ca Traian Chelariu să ocupe în sfârşit locul pe care îl merită la baza monumentului limbii şi literaturii române.

Angela  FURTUNĂ

Publicistă, scriitoare

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

angelafurtuna@yahoo.com

http://laurencejth.over-blog.net/

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)