Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

Cenaclul literar ediţia a VII al Agero - act de cultură

In subsolul paginii găsiţi colecţia de fotografii

Am participat alături de conationali la cenaclul-literar organizat de asociatia culturală "Agero Stuttgart". Interesul a fost acutizat datorită tematicii prezentate pe respectiva pagină de internet, a faptului că această expresie de romanitate a reusit să se impună ca eveniment plăcut in inimile noastre. Seara culturală a reusit intr-adevăr să cuprindă o intreagă serie de valori. Calitatea participantilor a reusit, in măsuri proprii, să influenteze intr-un anumit fel existenta noastră romanească in tările de adoptie, ce ne-au acceptat datorită faptului că unora le-a fost impus exilul, iar altii si le-u dorit. Am remarcat o anumită dezvoltare in continuitatea acestor exprimări culturale. Această dezvoltare sprijinită pe elementele culturale anterioare ce au corespuns cerintelor publicului participant (de această dată activ), la caracterul istoric al actului, ce nu numai că s-a dorit cultural, dar a si reusit să se impună ca atare.

A fost o provocare culturală atat pentru organizatori, cat si pentru participanti. Plăcerea discutiilor libere, deschiderea către nou si propriile realităti au fost evidente. Stimulul interventiilor si motivatiilor personale nu au avut un caracter impunătoriu, ci aleator. Un grup de romani, prin amabilitatea organizatorilor, a avut posibilitatea să-si schimbe părerile privitoare la operele proprii, ale literaturii in general, intr-un mod bine organizat.

I. Cuvantul de deschidere i-a apartinut d-lui Lucian Hetco, organizatorul manifestarii din partea Agero Stuttgart, care a prezentat pe scurt tematica serii.
II. Doamna Daniela Rockhoff preluand cuvantul a atras atentia asupra Targului de carte din Frankfurt si a punctat o mai activă participare romanească, instigand dacă se acceptă acest cuvant, la lectură.
III. In această parte a luat cuvantul dl. Liviu Vălenas punctând noi aparitii editoriale sub propria-i semnătură precum si subiecte dure, intr-o formă poate nouă, formă ce multora dintre participanti a părut nu numai sensibilä, ci si inflamatorie. S-a tratat la tema comunismului romanesc, istoria recentă si formele actuale de exprimare ale acestora. Dintr-un inceput de prezentare, domnul Vălenas isi scuză citez: "lipsa de modestie" , atrăgand atentia că "este vorba de sinceritate", propriul stimul fiind "răzbunarea in sens ortodox, dacă se poate exprima asa". Dl. Vălenas prezintă "Regimul comunist - ceausist - despotian de tip oriental, asemănător Coreeii de Nord si Chinei", regim ce a perpetuat in perioada de tristă amintire datorită faptului că "Nicolae Ceausescu - oponent lui Dej, s-a impotrivit destalinizării Romaniei. Cu concursul, in procent de 80% din populatiei Romaniei, a colaborationismului, scala fiind pe linia fostei politii politice - adică Securitatea". Următorul punct tratat, de actualitate si totodată apropiat ciclic la data calendaristică, a culminat prin "adevărul despre revolutie, care a fost hotărat la nivelul marilor puteri".
Un murmur a străbătut intreaga sală auzindu-se voci ce exprimau nedumerire. Dl. Vălenas oferă posibilitatea unui dialog cu participantii la prezentul cenaclu fiind dispus să răspundă intrebărilor din sală. Inainte insă mai prezintă perioada proprie de exil; "noi am fost obligati să plecăm!", dand "răspunsul la adresa istoriei falsificate" si "avand totodată o datorie personală". Anume "datoria de a scrie si am scris". Domnul Hetco dă "liber" la intrebări:

Dl. Glass intervine spunand că este de părere că unii dintre noi "poate am dorit si nu am fost obligati să plecăm, plecarea datorindu-se situatiei grele din tară". Ar avea mai multe intrebări, intrucat adevărul este destul de greu de stabilit asupra celor mentionate in sală; Anume:
- Avem dreptul de a ne amesteca in treburile interne ale Romaniei? După aceea urmează o scurtă precizare asupra caracterului regimurilor politice de la revolutie in prezent.
-Ce caracter a avut perioada dintre 1996-2000?
-Ce interes a avut respectivul regim politic in privinta integrării europene? - completand cu afirmatia că "tara este doritoare să intre in U.E.".

Răspunde dl. Vălenas:
- Rolul nostru este in interesul milioanelor de romani. Rolul critic al presei trebuie consfintit. Intre 1996-2000 a fost un regim comunist, care de fapt se poate constata de la revolutie pană in prezent.

Interventie;
Domnul Hetco intervine atrăgand atentia publicului că se discută in conformitate cu statutul asociatiei Agero, tema discutiei desfăsurandu-se pe latura caracterului istoric al actului de cultură.

Interventia doamnei Karch:
-Eu cred că adevărul e undeva la mijloc...

Dl.Glass:
-După părerea dumneavoastră ar putea exista cineva in Romania să conducă un partid in care nu există fosta nomenclatură?
-In fiecare partid sunt cadre de securitate infiltrate. Răspunsul la astfel de intrebări l-am tratat mai pe larg in cărtile mele. Toate cărtile au apărut in Romania. Puterea se laudă cu aparitiile lui Vălenas, in propriile interese. Datorită acestor cărti am fost amenintat in diferite forme. Nu am de ce să mă tem. Eu am stiut să protestez prin cuvant.

Intrebarea doamnei Maria Rozalia Chelariu:
- Nu ati mentionat, care au fost marile puteri ce s-au implicat in Revolutia Romană? Părerea mea este că revolutia a apartinut romanilor, sau?

Răspunsul domnului Vălenas:
-Soarta Romaniei a fost hotărată cu acordul lui Gorbaciov si a altor puteri occidentale. Puteti găsi in materialele publicate.

Interventie din sală:
Un domn mai in varstă, din sală, se exprimă vădit in interesul monarhiei si al regelui Mihai.
Intrebarea lui: - "De ce l-a pupat Iliescu pe rege?", este primită de dl.Vălenas cu zambetul pe buze.

Răspunsul d-lui Vălenas:
Vă rog să-l intrebati pe dl. Iliescu...

Intervine acelasi domn, dorind să argumenteze că dansul a fost si ar fi multumit de rege...

Intervine in scop de moderare dl. Hetco:
-Aveti dreptate in felul dvs.. Să nu uităm scopul acestui cenaclu cultural - literar. Dau cuvantul d-lui Nicolau pentru intrebare:

Personal:
Domnule Vălenas, orice dialog este o formă de manipulare intre părti. Atat cel care răspunde are o motivatie sau interes, cat si cel care intreabă, dacă poate provoca un răspuns scontat. Nu pot pune intrebări fără să fac o scurtă alocutiune. Poate surprinde publicul următoare afirmatie. Afirm că eu am tras in timpul revolutiei. In decembrie 1989 eram militar in termen. Nu mă interesează in cine am tras, cunoscut fiindu-mi acest aspect. Mă interesează in schimb, cine a tras in noi. Se apropie termenul de prescriptie a unor fapte penale grave. Adevăvărul, ca să-l citez pe dl. Glas este greu de stabilit. Ca să o citez pe doamna Karch, poate fi si undeva la mijloc. Eu spun că adevărul este al fiecăruia in parte. Deocamdată pot intelege doar adevărul propriu. Aditionarea acestor mici adevăruri ar putea crea, poate odatä, un singur adevăr asupra evenimentelor din decembrie. Personal tind să cred că a fost, in particular, către intregul aspect istoric, un act de răzbunare impotriva unui sistem politic si a structurii acestuia. Din cele luate la cunostintă, angajandu-mă după revolutie in cadrul Ministerului de Interne la I.P.J. Sibiu, am auzit diferite păreri de la cadrele cu experientă mult mai indelungată. Respectivele păreri nu imi pot permite să le expun, neavand personal calitate in acest sens. Despre regimul politic din 1996-2000, imi permit sä afirm că nu a fost unul prea democrat. De fapt acest regim politic a fost unul dintre motivele plecării mele, in 1999 in Germania. In calitate de participant la (nu stiu cum să numesc) "mineriada" din 1999, pot spune că un număr mare de politisti a fost expus intentionat, fără a primi nici un ordin expres in privinta la ceea ce urmează a se efectua. Moralul politistilor lăsa de dorit si nu exista motivatie. Dotarea, un baston de cauciuc si o mască de gaze, era total ineficientă in fata masei minerilor. In prefectură la Valcea am aflat cu ceva timp inainte de a fi vorba de intalnirea de la Cozia, că minerii se vor retrage. Personal tind să cred că politistii ce au fost in interiorul prefecturii Valcea au avut rolul de a fi sacrificati in scopul unei interventii ce urma să aibă loc undeva către Pitesti. Comportamentul d-lui fost presedinte Constantinescu, si a executivului respectiv, din propriul punct de vedere si experientă, a lăsat de dorit. Dumneavoastră d-le Välenas, puteti să relatati ce a urmărit, sau dacă a urmărit ceva cu exactitate, fostul presedinte Constantinescu? Ce părere aveti?

Liviu Vălenas:
-In tară au fost trupe speciale provenind din fosta Uniune Sovietică. In cărtile mele am abordat toate regimurile politice si comunistii ce s-au succedat la putere de la revolutie incoace.
Eu stiam de "Pacea de la Cozia" cu două zile inainte. Domnul Constantinescu a fost victima comunismului, fiind insusi comunist! Ati fost carne de tun.

Intrebarea doamnei Rockhoff:
-Despre revolutie, vă intreb care sunt sursele dvs. de informatii?
-Am un intreg portofoliu de relatii: Persoane din tară si străinătate ce mi-au oferit documente,ori surse de informatii.

Interventie a d-nei Rockhoff:
-Să intelegem că există o arhivă in afara tării unde sunt păstrate documente ce ar putea colabora la elucidarea adevărului istoric?
-Eu am primit documentele si materialele respective de la diferite cunostinte.

Interventia dlui Hetco:
-Am aflat astăzi lucruri noi si ne bucură prezenta si interesul dvs. fată de istorie. Istoria va mai avea multe de spus. Dl Vălenas va fi probabil la dispozitia dvs. pentru discutiile libere din finalul programului. Cărtile domniei sale se află pe stand pentru cei interesati. Domnule Vălenas, vă multumesc in numele tuturor...

-Cu plăcere...

IV. Domnul Hetco prezintă un material pe teme istorice cu ocazia sărbătoririi lui "Stefan cel Mare si Sfant".

V. Seara a continuat. Incet incet s-a asternut linistea in sală, prin recitarea unor poezii apartinand autorilor antologati in primul volum al poetilor din diasporă. Rand pe rand acestora li s-au acordat premiile acordate cu ocazia Festivalului - Concurs National de Poezie Nicolae Labis.Volumul de poezie "Blestemul lui Brancusi " in redactia lui Lucianhetco si Ion Draguşanul s-a acordat gratuit fiecărui participant. Fruntile s-au descretit iar aplauzele ne-au intărit trăirile comune. Finalul, de fapt foarte bine venit a constat intr-un duet de recitare poetică amuzantă cu si despre noi romanii. Am ras. In finalul cenaclului am avut parte de un scurt recital poetic deosebit. L-as numi menestrel pe cel care ne-a arătat că nu stăpaneste la perfectie doar instrumentele muzicale, ci si arta versului. Am dansat, am băut cate o bere sau am servit mancare romanească. Am discutat intre noi, ne-am reprosat cate ceva unii altora, am intărit vechi relatii de prietenie si am inchegat, poate, altele noi.