Esperanto? Sau sa vorbim engleza?

de Lucian Hetco

In aceasta vara, la 26 iulie 2002, s-au implinit 115 de ani de la lansarea celei dintai limbi artificiale. Numele ei, esperanto, este o denumire de origine latina si inseamna "cel ce spera". Aceasta limba artificiala nu s-a impus international decat in mod restrans, limbile de circulatie universala -engleza, franceza si spaniola- intarindu-si intre timp pozitiile pe plan global. Mai ales engleza joaca astazi rolul limbii de comunicatie in majoritatea tranzactiilor internationale. Promotorii ideii de "limbaje artificiale" sustin insä ca esperanto se invatza mult mai usor decat engleza. In principiu, esperanto se poate vorbi si invatza numai cu 20-30% din energia cheltuita pentru invatarea limbii engleze, care la randul ei este mai usor de invatzat decat franceza sau germana. Un vocabular mult simplificat si constructii gramaticale facile fac posibila invatarea si practicarea ei suficienta dupa 20-30 de ore de curs.Ceea ce si fac elevii la cursurile de esperanto, fära ca necunoasterea anterioara a vreunei limbi europene sa-i dezavantajeze.

In anul 1887 – anul de nastere al limbii esperanto prin munca si conceptia lingvistului polonez Lejzer Ludwik Zamenhof- se spera ca prin acest instrument lingvistic se va usura intelegerea dintre oameni in relatiile internationale. Ideea era la vremea ei generoasa si s-a bucurat pina in anii `50-60 ai secolului trecut de un relativ succes. Zamenhof concepuse aceasta limba auxiliara, avand la baza o gramatica simplificata si elemente de vocabular imprumutate din cele mai vorbite limbi europene -in principal limbi romanice dar si cu elemente anglo-saxone si slave. Limba esperanto se mai preda azi in cadrul unor universitati europene; pe langa acestea, exista cluburi de esperantisti raspanditzi pe tot globul, publicatii literare si pagini in Internet. Nivelul si räspändirea sperate de autor nu a fost insa atinse niciodata.

Datorita pozitiei economice ale SUA, a Marii Britanii si fostelor tari din imperiul colonial britanic, limba engleza a inlaturat treptat concurenta celorlalte limbi europene de circulatie, in detrimentul altor limbi cum ar fi de exemplu franceza. Germana si italiana si-au pastrat pozitia si raspändirea, ramanand la numarul consacrat de cunoscatori si vorbitori din spatiul european. Limba spaniola si portugheza sunt vorbite si in afara spatiului de origine european, in America Centrala si de Sud. In fostele colonii din Africa, franceza e folosita ca limba de cultura si comunicatie, fiind predata in scoli si universitati, chiar daca limbile locale africane au din ce in ce mai multa pondere. Se observa insa ca limba franceza, care fusese foarte la moda inainte de si intre cele doua razboaie mondiale -in special in spatiul de limba francofon din Romania interbelica- a pierdut definitiv terenul in fatza limbii engleze, care cunoaste, in ultimele decenii, o raspandire globala.

Se pare progresul tehnic va impune pe mai departe limba engleza. Ramane de vazut insa pentru cata vreme si daca urmatoarele decenii vor accelera rolului englezei in detrimentul altor limbi de circulatie mondiala.Spaniola cucereste noi "teritorii" prin puternica natalitate a vorbitorilor spaniolei in variantele sud-americane in cele doua Americi. Pentru limba engleza, limba esperanto nu este o concurenta autentica, dar ideea unei limbi mondiale este, in cadrul globalizarii mondiale, un punct forte, asupra caruia se va reveni cu certitudine in urmatoarele decenii.

Lucian Hetco

 01.08.2002

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.