index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

MONOLOG LA Stuttgart - Zuffenhausen

 precizari si comentarii - cenaclul AGERO din 2 mai 2004

    Intr-o primä instantä,incercand sä expun intr-un material scris ce s-a intamplat cu ocazia desfäsurärii "Cenaclului Agero" din Zuffenhausen,sunt tentat sä-l prezint cronologic,strict si la subiect,ca pe acel eveniment pe care eu ca individ l-am perceput.

- Prezentandu-l sec, poti da evenimentului respectiv o formä cat de cat jurnalisticä,din continutul cäruia fiecare are dreptul si posibilitatea de a trage concluzii personale.Aceasta fiind cea mai usoarä si mai la indemanä formä de prezentare.

- Prezentandu-l prin prisma ariei sentimentelor personale,deturnezi acea formä jurnalisticä ce se doreste (poate sau cateodatä) inpartialä si netendentioasä.In cel din urmä caz,nu ai decat sä asezi pe tapet,in fata cititorilor,acea parte a personalitätii individuale,ce doresti sä ti-o prezinti si care pretinzi in fata acestora a o avea.Oricum ai drege-o nu ai la indemanä posibilitatea sä te feresti de eventualii critici.Acceptand faptul cä poti fi criticat,accepti totodatä si faptul cä esti unul dintre factorii ce au reusit sä atragä atentia asupra fenomenului respectiv.De ce mentionez fenomen?Faptul in sine putand fi denumit,ca de multe alte ori "eveniment literar".

Datoritä "spiritului de sacrificiu" personal ,organizatorul,organizatorii si Asociatia Agero,cärora inteleg sä le multumesc pentru rezultate, si-au scos la bätaie:-Propriul timp,care in Germania costä bani;nervii,investitii de laturä personalä,talentul organizatoric de care au dat dovadä din plin,influenta ce nu putea rämane nerecompensatä,precum si buna intentie romaneascä, ce nu de putine ori este deturnatä tendentios,din rea vointä,ciudä sau necunoastere.Acceptand atat critica cat si cuvintele de laudä ca räsplatä a propriilor activitäti,evenimentul acesta literar,se poate transforma,cu acordul tuturor participantilor si al cititorilor de lb.romanä,intr-un fenomen ce incearcä sä inchege in jurul lui,intocmai acel grai.Concluzia mea personalä a fost ca asta a si urmärit in sine acest cenaclu al Asociatiei Culturale Germano-Romane "Agero" din Stuttgart.

Nu indreptätesc afirmatiile deschise ori fätis-ascunse,prin care s-ar putea urmäri deturnarea atentiei de la rolul si rostul acestei asociatii.Asociatia "Agero" se prezintä singurä,dintr-un inceput, nudä,prin declaratia de organizare/functionare ce poate fi cititä de oricine acceseazä paginile respective.De ce aceastä introducere?Punctam anterior intrucatva cele douä metode de prezentare a cenaclului (de aceastä datä cu tematicä istorico-literarä),unde doresc sä creionez printr-o incercare de inbinare stilisticä cele douä forme.Atat pentru participantii directi cärora li se multumeste prin insäsi aportul prezentei lor,cat si a celor ce din diferite motive nu au putut onora cu prezenta.Pentru cei din urmä,intr-un numär covarsitor mai mare (vezi statistica de citiri Agero),imi iau subsumandu-mi acordul acestora,dreptul de a prezenta respectiva zi intr-un mod mai plastic,concluziile acestora dorindu-se in nici un fel influentate.Recunosc cä de aceastä datä,poate sunt tentat sä dau dovadä de mai multä atentie,simt,sä-l numesc "tactil",atat datoritä sentimentelor mele fatä de anumiti participanti,cat si fatä de tematica istorico-literarä propusä,ce poate oferi necunoscätorilor posibilitatea unor interpretäri eronate.Seara a inceput cu temele de istorie.

Ambele subiecte fiind destul de "sensibile" atat pentru unii dintre noi cat si pentru cei cu care vom mai purta astfel de discutii in viitor.S-a incercat ca realitatea istoricä,a romanilor sud-dunäreni,axati in special pe cei din Valea Timocului,sä capete acea formä ce nu ar putea fi consideratä cauza unor eventuale interpretäri politice.Prezentarea s-a fäcut scurt,strict,concret si la subiect.Realitatea istoricä nu este tema pe teritoriul cäreia mi-as putea etala cunostintele,acestea fiind doar de ordin general.Sunt insä ferm convins cä ceea ce s-a prezentat auditorilor,in contextul realitätilor socio-politice actuale,s-a dovedit a fi o temä de meditatie atat asupra propriului nostru viitor,adicä al romanilor ce träiesc in afara granitelor (obositi sau nu de a fi romani),cat si asupra celor pe care nu m-as simti indreptätit sä afirm cä "i-am läsat in urmä".

Mult mai tentat sunt sä afirm cä i-am päräsit.Inteleagä fiecare ce si cum doreste...A doua temä de istorie "Unirea Principatelor Romane",a fost prezentatä in contextul istorico-socio-politic al acelor vremuri.Si aceastä "lectie de istorie"ne-a dat de gandit in fata noilor noastre realizäri.In fata noilor realizäri ale U.E.,sentimentele multora dintre noi dandu-ne de gandit, in ceea ce priveste atat pozitia noasträ actualä,(liber la interpretäri),precum si la "starea vremii"(lipsa golului informativ Budapesta-Ankara)ca sä-l citez pe stimabilul domn Preda.

In a doua parte a serii se descretesc fruntile,se viseazä liber,se povesteste pe soptite,se citeste si se ascultä poezie.Inclusiv din literatura arabä sau indianä.Il reauzim pe Stänescu,Cosbuc,Eminescu.Träim noi sentimente prin lecturarea poeziilor unor participanti;epigrame ce ne fac sä zambim,ganduri si amintiri de dragoste uitate undeva prin sertarele unor tineri ce ne conving cä intradevär se mai iubesc si astäzi...Teme pe care Eul fiecäruia le interpreteazä in functie de propriile träiri ori sentimente asemänätoare.Frumoasä e Doamne limba noasträ...Frumoasä e doamna cu pärul alb si sufletul nepätat,atat prin felul in care ne recitä,cat si prin arta cu care dä frau liber propriilor träiri.Frumosi si curati am fost...Poate mult mai frumosi decat ne puteam imagina vreodatä...

Am reusit pentru oarece timp sä uitäm de propriul nostru Eu.Eram Noi.Nu Eul acela supus obligatiei de a se preocupa si gandi doar la el intr-o aproape permanentä pozitie reflexivä.Ne rupsesem de realitate si am reträit din nou in comun.Ne-am prins in dialog ascultand muzicä ori servind ceva mancare traditional-romaneascä.Ne-am prezentat experientele personale si am inchegat noi cunostinte.Ne-am resimtit romani atat cu harurile cat si cu defectele noastre.

M-AM ODIHNIT FIIND ROMAN! La plecare mi-am reamintit unde mä aflu.Viata e propria-mi realitate.Mi-am ales drumul si am incercat sä il urmez.Politicä nu stiu sä fac...De fapt sunt foarte putine lucrurile pe care stiu sä le fac cu adevärat.Poate intr-o zi mä voi intoarce.Poate obosit de imprejuräri voi renunta si la acest gand.Nu stiu incä...

Posibilitätile si optiunile ce mi le oferä viata la iesirea din restaurant sunt multiple si este necesar sä mä orientez in acest joc nou.Urcandu-mä in autoturism,in drumul spre locuinta din Germania,mä simt presat de gandul ce doreste sä-mi reidentifice pozitia in care mä aflu.Constat cä mi-au rämas putine norme si valori ori modele comportamentale la indemanä.Urmeazä sä-mi reverific propriile dorinte si asteptäri.Nu am dreptul sä mä izolez,constatand cä dacä as face astfel imi voi pierde orice sentiment de sigurantä,utilitate,traditii ori principii.

  Identitatea...Acest cuvant folosit din ce in ce mai des in zilele noastre.Este un cuvant greu datoritä faptului cä in sine este greu de definit.

Cine sunt Eu?-intrebarea standard a fiecärei epoci filozofice.Existä o präpastie adancä intre ceea ce suntem si ceea ce am putea fi ori deveni.Rostul obstacolelor este unul singur;de a fi inläturate.De ce sä mä tot automutilez cu gandurile de genul:cine sunt eu,care este rostul meu,de unde vin,incotro mä duc?Mä uit in pasaport si aflu...

   Imi räspunde un domn,Sandu Timoc,pe care l-am citit zilele acestea din curiozitate:"Torna,torna, fratre..."Si mä intorn la origini:Mäcar cu gandul...Romaneste...

   Un participant

 index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.