index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Monitorul de Suceava, marti, 12 octombrie:

Roadele bogate ale unui “Octombrie de Bucovina”

Mega-manifestarea acestei toamne, care sub genericul „Octombrie de Bucovina” a reunit Concursul Naţional de Poezie „Nicolae Labiş” (ediţia a XXXVI-a), Salonul Naţional de Grafică Umoristică de la Suceava (ediţia a XV-a) şi Concursul Naţional de Arte Plastice „Ion Irimescu” (ediţia a II-a), se va înscrie, cu siguranţă, în cronica vieţii culturale româneşti ca un arc peste timp, o punte peste care s-a transmis ştafeta spiritualităţii între generaţii.
 

„Prin operă Nicolae Labiş se întoarce, în fiecare toamnă, acasă, întrupîndu-se tînăr în tinerii care-i poartă făclia”
Foto: Afisul manifestarii, fotografie de Lucian Hetco

Sub semnul poetului de la Mălini, „ursit pentru tinereţe fără bătrîneţe şi pentru viaţă fără de moarte”, au stat alături de iniţiatori ai concursului (prezenţi ca invitaţi de onoare şi ca evaluatori în juriul manifestării) tinere vlăstare care bat la portile afirmarii. Asa cum au subliniat organizatorii (care si-au instelat truda in acest an an tipărind „Caietele mălinene”, care cuprind, într-o selecţie, versurile reprezentative ale concurenţilor de la ediţia precedentă, şi au realizat antologia „Blestemul lui Brâncuşi”, pentru a marca, în cadrul concursului, cel dintîi puls poetic al inimii diasporei româneşti) „prin operă Nicolae Labiş se întoarce, în fiecare toamnă, acasă, întrupîndu-se tînăr în tinerii care-i poartă făclia”. Spiritul poetului s-a întors şi de această dată, în acest octombrie bucovinean, şi nu numai în căsuţa ridicată de părinţii săi, Profira şi Eugen Labiş (construcţie restaurată şi cu expoziţia de bază din interior reorganizată „ca un cadou făcut celor care-l iubesc pe

poet”, cum a reliefat prof. Ioan Cocuz, directorul Complexului Muzeal Bucovina) străjuită de castani care-şi lepădau în iarbă frunzele aurii ci, pentru prima oară, într-un periplu, în mai multe localităţi ale judeţului.

 Un „salon istoric”, „o formă de emancipare a provinciei faţă de capitală”

Arc peste timp a fost şi Salonul de Grafică Umoristică de la Suceava, un „salon istoric”, cum l-a definit caricaturistul Mihai Pânzaru PIM, prin care s-a reînnodat tradiţia unei manifestări care a debutat ca „o formă de emancipare a provinciei faţă de capitală”, bucurîndu-se de participarea unor nume prestigioase ale graficii satirice româneşti. De aceea au fost onoraţi cei care au pus umărul la inaugurarea, cu 30 de ani în urmă, a acestui salon (Mihai Pânzaru PIM, George Ostafi, Alexandru Toma, şi George Mihalciuc) prin oferirea de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Suceava a unor diplome de excelenţă. Cinstirea veteranilor s-a făcut şi prin faptul că Marele Premiu al Salonului a purtat numele graficianului Nicolae Claudiu, iar puntea dintre generaţii s-a simţit prin „injecţia” de vitalitate pe care au adus-o graficii umoristice sucevene copiii Scolii de Caricatură „Paula Şalar”.

Un „salon al maeştrilor” şi două concursuri la care s-au „numărat bobocii”

Foto: Remus Cretan si Lucian Hetco la Suceava

Dacă la Concursul Naţional de Poezie „Nicolae Labiş” au participat în acest an 67 de concurenţi, cărora li s-au adăugat cei 25 de poeţi români din diaspora (reprezentaţi prin prezenţa lui Valeriu-Lucian Hetco, al cărui nume înseamnă atît de sugestiv „cel care vine de departe”, membru activ al Asociaţiei Germano-Române din Stuttgart - AGERO), iar la Salonul Naţional de Grafică Umoristică s-au etalat lucrări semnate de peste 30 de caricaturişti, Concursul Naţional de Arte Plastice, care poartă numele patriarhului sculpturii româneşti, maestrul centenar Ion Irimescu, s-a situat în frunte prin cei 200 de concurenţi. Şi dacă Salonul de Grafică Umoristică a fost un „salon al maeştrilor” (în care, anul acesta, ce-i drept, grosul participanţilor l-au constituit caricaturiştii suceveni din cadrul Academiei de Umor „Răzeşii” în frunte cu…decanul „Facultăţii de Caricatură”, Mihai Pânzaru PIM, căruia i s-au alăturat Viorel Corodescu COV, Pamfil Horodnic, Ovidiu Ambrozie Bortă BOA, Sorin Ursan DELACLIT, Constantin Papuc, Doru George Pascal sau George Licurici (organizatorul la Suceava, sub egida GEC Bucovina, în cadrul unui program PHARE, a unui salon internaţional de caricatură cu tematică ecologică şi a unui concurs de idei şi eseuri ecologice, ajunse la cea de-a doua ediţie), celelalte două concursuri, cel de poezie şi cel de arte plastice, au „numărat (aşa cum se şi cuvine într-o toamnă bogată) bobocii”.
 

(foto:"Blestemul lui Brancusi " - prima antologie de poezie romaneasca din diaspora care s-a publicat in Romania, in redactia Revistei Agero Stuttgart ( Lucian Hetco) si a Grupului Editorial Musatinii, carte in ingrijirea  lui Ion Dragusanul. Alte informatii despre carte aici >>>>>>

 Sub aura maestrului Ion Irimescu
 

Ziua de duminică, chiar dacă a schimbat faţa însorită sub care a debutat acest „Octombrie de Bucovina” cu un cer plumburiu şi ploios, a fost ziua premierilor. Premieri care, într-o primă etapă desfăşurată în sanctuarul de la Fălticeni al maestrului Ion Irimescu, i-a vizat pe participanţii concursului de arte plastice şi pe cei ai salonului de grafică umoristică. În lipsa maestrului (căruia starea de sănătate şi vremea umedă nu i-au permis o întîlnire cu publicul şi cu concurenţii pentru a le înmîna personal diplomele care-i purtau imaginea şi semnătura), dar „sub aura sa”, amfitrion a fost (alături de primarul urbei, Vasile Tofan) directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, prof Gheorghe Dăscălescu, iar cel care „i-a fericit” pe cîştigători, după ce, în calitate de preşedinte al juriului, a apreciat valoarea estetică a lucrărilor, a fost prof. Gabrel Baban, preşedintele Filialei UAP Suceava. Marele Premiu al celei de-a II-a ediţii a Concursului Naţional de Arte Plastice „Ion Irimescu” a fost conferit tînărului MIHAI VLAD OLARU din Cluj-Napoca. La secţiunea de tineri în curs de afirmare artistică, premiile I, II şi III au revenit, în ordine, suceveanului Ion Bozomală, ieşeanului Mihai Cosmin Iatesen şi Andreei Crăiuţ tot din Suceava. La secţiunea copii, determinaţi de numărul mare de participanţi, organizatorii au acordat şase premii pe care juriul le-a împărţit următorilor concurenţi: Andreea Muntean şi Lucia Diaconu din Suceava, Alexandra Baciu şi Ioana Groza din Vatra Dornei, Simona Barticel din Iaşi, Morariu Alexandra din Fălticeni şi Marcel Teliban din Arad. În acelaşi cadru vegheat de sculpturile maestrului Irimescu, subliniind faptul că, în domeniul graficii satirice, „caricatura fără cuvinte este limba mileniului III”, directorul salonului, Mihai Pânzaru PIM (care a fost şi preşedintele juriului din care au făcut parte caricaturiştii suceveni Ovidiu Ambrozie Bortă BOA şi Sorin Ursan DELACLIT) a oferit Marele Premiu al Salonului graficianului MIHAI BOACĂ,din Cluj-Napoca.

„Tineri care întregesc opera Poetului de la Mălini şi care se îndreptăţesc, asemenea Lui, la tinereţe fără de bătrîneţe şi la viaţă fără de moarte”

Cea de-a doua festivitate de premiere, la care au participat oficialităţi judeţene (preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gavril Mîrza şi prefectul Ioan Cuşnir) şi locale (primarul comunei Mălini, Petru Nistor) a avut loc la Casa Memorială „Nicolae Labiş”. În acest octombrie în care, aşa cum a remarcat sora poetului, Margareta Labiş, se împlinesc 50 de ani de la publicarea, în revista „Viaţa românească”, a poemului „Moartera căprioarei”, juriul concursului, care potrivit preşedintelui acestei ediţii, poetul şi prozatorul Marcel Mureşeanu, „îmbătrîneşte frumos” (juriul din care au făcut parte Adrian Dinu Rachieru, Sergiu Adam, Valeriu Bârgău, Carmelia Leonte şi Doina Cernica) a acordat următoarele premii: Marele Premiu „Nicolae Labiş” şi premiul revistei culturale sucevene „Bucovina literară” la care se adaugă premiul „Revistei AGERO” din Stuttgart şi Premiul de debut editorial oferit de Editura „Călăuza” din Deva: ALINA RITA PAPARĂ-CHIRIBUŢĂ din Botoşani; Premiul I şi premiul Revistei „Steaua” din Cluj-Napoca a fost acordat Laviniei Branişte din Brăila; Premiul II şi premiul Revistei „Ardealul literar” din Deva i-a revenit singurului sucevean premiat, Victor Alexandru Cozmei, iar Premiul III şi premiul revistei ieşene „Dacia Literară” a fost înmînat sibianului Mihai Curtean. S-au mai acordat cîteva premii ale revistelor literare: Ştefan Botea din Baia Mare a primit premiul Revistei „Poesis” din Satu Mare şi cel al Editurii „Remus” din Cluj-Napoca; Ionuţ Radu din Mioveni-Argeş, premiul Revistei „Ateneu” din Bacău; Eugen Costin Suman din Bucureşti, premiul Revistei „Hyperion” din Botoşani; craiovenii Andrei Paul Corescu şi Denisa Crăciun au fost premiaţi de revistele ieşene „Convorbiri literare” şi, respectiv, „Poezia”, iar Claudia Luca din Timişoara a primit premiul revistei clujene „Tribuna”. Acestea vor fi numele care se vor regăsi în paginile următorului volum al „Caietelor mălinene” care strîng rodul bogat al acestui concurs longeviv. Tineri care, aşa cum consemnează organizatorii manifestării în cuvîntul de deschidere al „Caietelor mălinene” ale ediţiei anterioare „întregesc opera Poetului de la Mălini şi care se îndreptăţesc asemenea Lui, la tinereţe fără bătrîneţe şi la viaţă fără de moarte”. Roade bogate a avut acest „Octombrie de Bucovina”. (Tiberiu COSOVAN)

Crai nou, 12 octombrie 2004:

Anotimpul poeziei la Mălini

Început de joi, 7 octombrie 2004, maratonul literar-artistic anunţat de afişe sub genericul „Octombrie de Bucovina” şi avându-l director de festival pe reprezentantul Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Suceava, poetul Ion Drăguşanul, şi-a avut în ziua de duminică, „Ziua Premianţilor”, cum a numit-o dl Constantin-Emil Ursu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Artistic Suceava, finalul. Finalul şi totodată punctul său de vârf, cu momentul de răscolitoare splendoare de la Casa Memorială „Nicolae Labiş” din Mălini, al recitalului laureaţilor şi al poemului „Moartea căprioarei” rostit ca o rugăciune de sora poetului, dna prof. Margareta Labiş.

Tot cu domnia sa şi cu braţul de garoafe pregătit pentru Maestrul Ion Irimescu, vom deschide scurta noastră relatare, fixându-i începutul în spaţiul galeriei Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, acolo unde, ocrotiţi de spiritul celui mai mare sculptor român în viaţă (pe 27 februarie 2005 va împlini 102 ani), 13 copii şi tineri care visează să-i păşească pe urme au avut parte de încurajarea premiilor care le-au distins lucrările trimise la concursul de creaţie plastică. Lor li s-a adăugat laureatul salonului de artă grafică umoristică. O indispoziţie, din fericire, trecătoare, l-a împiedicat pe Maestru să fie în ace-le clipe în mijlocul lor, delegându-l pentru plăcuta misiu-ne pe prof. Gheorghe Dăscă-lescu, directorul muzeului. Dar şi numai sonoritatea numelui tău, răsfrântă între bronzurile Maestrului care sacralizează spaţiul galeriei, dă clipei un gust unic, care fără îndoială va rămâne pe viaţă în memoria premianţilor.

Foto: Presedintele juriului dl. Mureseanu la Vatra Dornei

Laureaţii Concursului Naţional de Poezie „NICOLAE LABIŞ”,

Ediţia a XXXVI-a, 8-10 octombrie 2004

(Juriul: Valeriu Bârgău, Doina Cernica, Carmelia Leonte, Marcel Mureşeanu – preşedinte, Adrian Dinu Rachieru)
MARELE PREMIU „NICOLAE LABIŞ”, Premiul re-vistei „BUCOVINA LITERARĂ” Suceava, Premiul re-vistei „AGERO” Stuttgart (Germania) şi PREMIUL EDI-TURII CĂLĂUZA DEVA (premiu constând în tipărirea volumului de debut şi în cărţi apărute la Editura Călăuza Deva) – RITA CHIRIBUŢĂ (Botoşani), studentă în anul IV la Facultatea de Litere şi Arte Sibiu
PREMIUL I şi Premiul revistei „Steaua” Cluj-Na-poca – LAVINIA BRANIŞTE (Brăila), studentă în anul III la Facultatea de Litere (secţia Engleză-Franceză) a U-niversităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
PREMIUL II şi Premiul revistei „Ardealul literar” Deva – VICTOR ALEXANDRU COZMEI, elev cl. a X-a la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava
PREMIUL III şi Premiul revistei „Dacia literară” Iaşi – MIHAI CURTEAN (Sibiu), absolvent al Facultăţii de Jurnalistică Sibiu
Premiul revistei „Poesis” Satu Mare şi Premiul Editurii Remus Cluj-Napoca (1.000.000 lei) – ŞTEFAN BOLEA (Baia Mare), absolvent al Facultăţii de Relaţii In-ternaţionale şi Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, student în anul III la Facultatea de Istorie şi Filosofie (secţia Filosofie) a aceleiaşi universităţi
Premiul revistei „Ateneu” Bacău – IONUŢ RADU (Mi-oveni-Argeş), student la Psihologie, Universitatea Piteşti
Premiul revistei „Hyperion” Botoşani – EUGEN COSTIN SUMAN (Bucureşti), student la Facultatea de Psihologie a Universităţii Bucureşti
Premiul revistei „Convorbiri literare” Iaşi – ANDREI PAUL CORESCU (Craiova), preparator universitar (limba franceză) la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu
Premiul revistei „Poezia” Iaşi – DENISA CRĂCIUN (Craiova), studentă la masterat în lingvistică franceză
Premiul revistei „Tribuna” Cluj-Napoca – CLAU-DIA LUCA (Timişoara), studentă

Când i-am spus dnei Elena Greculesi că ne pregăteam de tradiţionalul pelerinaj la Mălini, marea noastră pictoriţă a spus cu tonul cu care vorbeşte de capodoperele de la Muzeul Mănăstirii Putna: „O, «Moartea căprioarei»....” Nu ştia şi nu ştiam cât de des avea să fie invocat a doua zi poemul emblematic al lui Nicolae Labiş. Întâi, în odăile Casei Memoriale – reconsolidată, reparată, reamenajată, darul Complexului Muzeal Bucovina, cum a spus directorul-general al acestuia, dl prof. Ioan Cocuz, făcut tuturor celor care îl iubesc pe Labiş, iubesc Mălinii şi poezia lui. Un dar extraordinar, în care apelul la achiziţiile tehnicii moderne în realizarea noii formule expoziţionale (coordonată de muzeograful Nicolae Cârlan, exeget cunoscut al operei poetului), a dat o viaţă nouă fotografiilor uzate de vreme. Efectul este copleşitor, este ca şi cum ar fi fost şters aburul sau fumul de pe sticla ferestrei prin care privim ca să-l vedem şi să ni-l închipuim pe Labiş. Aici, invitaţii, finaliştii Concursului Naţional de Poezie „Nicolae Labiş”, ediţia a XXXVI-a, şi ai celorlalte manifestări din „Octombrie de Bucovina” au avut şansa unui ghid de excepţie: dna Margareta Labiş şi-a amintit, a povestit.
Şi-a amintit şi a povestit (dar amintirile altora, decupate din ţesătura diafană a legendei Labiş pe care comuna o are permanent în lucru la războiul existenţei sale) şi dna prof. Maria Creţu, despre serbările de pe Suha Mare, din locul numit Prisos, din timpul învăţătorilor Labiş, în care un alt învăţător, Gavril Dorneanu, cânta din fluier şi din când în când un băieţaş spunea versuri frumoase, încheind cu neaşteptata mărturisire: Poezie făcută de mine. În schimb, Laura Davidel, Mădălina Ilişescu şi Oana Liteanu dintr-a VI-a, elevii de lângă ea şi de lângă fratele ei, bibliotecarul Neculai Ţigănescu, urmaţi de melodia dulce la flaut a soţului, prof. Neculai Creţu, aveau să cânte nu mult mai târziu, flori printre florile albastre ale toamnei din faţa Casei Memoriale, pentru mulţimea adunată în parcul bătrân, pe versuri numai de Nicolae Labiş.
„Am venit cu emoţie la această manifestare de suflet... Şi noi ne mândrim că Labiş aparţine Sucevei, României” şi-a început scurtul cuvânt dl Gavril Mîrza, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, iar dl prefect Ioan Cuşnir nici nu s-a apropiat de microfon. Dar au rămas amândoi, cumva în plan secund, pe toată durata manifestării, ascultând tăcut poemele laureaţi-lor, poemul poetei Laura Stelea, din Olanda, scris proaspăt, în ceasurile nopţii, şi mai ales ascultând-o pe dna prof. Margareta Labiş recitând „Moartea căprioarei”. Şi unul şi celălalt, ca destui din cei adunaţi şi în această toamnă la Mălini de amintirea lui Labiş, fac parte dintr-o generaţie care a învăţat să iubească poezia iubind poezia lui Labiş, solidari prin vârstă şi idealuri morale cu el. Da, sunt lucruri care nu se mai pot schimba.
Un aer rece, prevestitor a ploaie se înstăpânise printre arbori, dar degetele lui Mihai Pânzaru-PIM, Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA şi Mihai Ursan continuau să se mişte febril pe hârtie, înregistrând documentul aparte (viu, sensibil, personal) al acestei zile, ca şi al acestui periplu de octombrie de la Suceava la Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, de la Gura Humorului la Rădăuţi şi de la Fălticeni la Mălini, pe care, îşi exprima nădejdea dl Constantin-Emil Ursu, îl vom regăsi curând în albumul Octombrie de Bucovina văzut în noiembrie.
Apoi a început să plouă des şi mărunt. Dna prof. Margareta Labiş a mulţumit celor care i-au fost aproape şi în această toamnă, şi la această sărbătoare, reprezentanţilor instituţiilor judeţene organizatoare, mălinarilor şi primarului lor, dl Petru Nistor, scriitorilor din ţară şi din aceste locuri, tinerilor care aspiră la titlul de nobleţe conferit în literatură de condiţia de laureat al Concursului Naţional de Poezie „Nicolae Labiş”. Apoi ne-a spus povestea poemului „Moartea căprioarei”, de la apariţia căruia acest octombrie special consemnează cinci decenii. O jumătate de veac! Iar după aceea l-a rostit. Ca pe o rugăciune. Ploaia cădea pe obrajii noştri, buzele multora dintre noi îi schiţau mut versurile, tinerii poeţi cu manuscrisele pulsându-le la piept o ascultau ca în transă. Sunt clipe ca acestea în care Poezia dă preţ inegalabil vieţii...
DOINA CERNICA

Romania libera, joi 30 septembrie 2004

"Octombrie de Bucovina", la Suceava

In perioada 7-10 octombrie, in judetul Suceava va avea loc manifestarea "Octombrie de Bucovina", care va cuprinde o serie de evenimente culturale: Salonul National de Grafica Umoristica, Festivalul National de Poezie "Nicolae Labis" si a doua editie a Concursului National de Arta "Ion Irimescu". Totodata, va fi organizata si lansarea a 10 carti inedite, printre participantii la Zilele culturale de la Suceava numarandu-se o serie de reprezentanti marcanti din diaspora. Manifestarea este organizata de Directia pentru Cultura si Culte si Centrul Judetean al Creatiei Populare Suceava. "Octombrie de Bucovina" va debuta pe 7 octombrie, la ora 11.00, la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava si va continua si in Radauti, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei si Malini.

Culegere de Ion Dragusanul 

 index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Valeriu-Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.