|
Parafrazandu-l
pe Nicolae Dobos, nimic in viata nu este intamplator...
Daca cineva ar fi spus dupa primele noastre dialoguri ca voi ajunge sa
calc pe pamantul morosenilor vara aceasta, pentru prima oara...desigur nu
asi fi crezut.
Era un vis nerealizat de ani de zile, o dorinta a mea din anii studentiei
in care am invatat despre cultura si civilizatia poporului roman si cat de
bine s-au pastrat ele in zonele acestea ale nordului romanesc, datorita
unor oameni de suflet si de cultura, datorita iubirii lor fata de
traditie.
In urma invitatiei primite din partea Asociatiei Culturale Quatro, prin
reprezentantul si presedintele ei Nicolae Dobos, am pasit pe aceste
meleaguri maramuresene dintre ape, dintre Tisa si Iza, meleaguri pline de
istorie si civilizatie romaneasca.
Privita intr-un context mai larg, national si european, zona Maramuresului
este situata la confluenta si interferenta marilor culturi si civilizatii
europene, adica cele occidentale, apusene cu cele orientale, rasaritene cu
suprapunerea celor doua mari biserici crestine, ortodoxa, rasariteana si
catolica, apuseana. Acestea s-au intrepatruns dand nastere la un fenomen
de sincretism cultural care a avut ca rezultanta aceasta arie culturala -
Maramuresul - ce s-a pastrat pana azi, aici in centrul Europei. La circa
20 Km de Sighetul Marmatiei, orasul de resedinta al Maramuresului istoric,
o borna plantata pe malul drept al Tisei (in Ucraina) marcheaza
echidistanta intre coastele arctice ale Norvegiei in Nord, litoralul
Cretei in Sud, si coasta irlandeza in vest si crestele muntilor Urali in
est.
Maramuresul, acest tinut sfant al pamantului romanesc, se intinde in
partea de nord a Carpatilor Orientali care, prin lantul muntilor Rodna -
Carpatii Vulcanici de nord si Muntii Maramuresului, inchid cea mai mare
depresiune a acestora, Depresiunea Maramuresului.
Vorbind putin despre gazda mea, inimoasa 'Asociatie Culturala Quatro',
care isi propune ca rol, pe langa activitatea de agroturism in zona, sa
revitalizeze activitatea culturala a Maramuresului Istoric, presedintele
acestei asociatii se numeste Nicolae Dobos, iar printre obiectivele si
activitatile asociatiei se numara:
impresariat artistic,
organizare de concerte si spectacole muzicale in tara si strainatate;
organizare de tabere nationale cu caracter muzical;
organizarea de lansari muzicale;
organizarea de vernisaje si expozitii de pictura, sculptura, arta
populara;
dezvoltarea unor programe culturale avand ca scop promovarea si
conservarea traditiilor culturale locale;
intermediere in scopul gasirii de contracte, in institutii de cultura in
tara si in strainatate:
realizarea unei retele internet cultural, inclusiv cu serviciile aferente
acestuia.
Scopul vizitei mele a fost vizitarea artistilor plastici si populari,la ei
acasa, si a obiectivelor de importanta turistica, istorica si etnografica
a zonei precum si aducerea si popularizarea lor aici, unde noi romanii
ne-am construit o a doua casa,in Canada.
Pe langa faptul ca vor fi cunoscute peste hotare zonele turistice ale
Maramuresului si lucrarile artistilor sigheteni, sper sa sensibilizez
comunitatea romaneasca din Canada, dar si pe canadienii care au inceput sa
cunoasca deja din valorile noastre romanesti.
Am vizitat pictori, sculptori, mesteri olari, mesteri populari vestiti in
Europa prin arta lor unica a mastilor populare romanesti, precum si cateva
locuri unice ale tarii noastre : Salistea (cu mestesugul olaritului
pastrat nealterat din cele mai vechi timpuri), vestitele porti
maramuresene care isi au originea in localitatea Bogdan Voda (valea Izei),
si nu in ultimul rand Sapanta, cu cimitirul ei unic si cu realizarea celei
mai inalte manastiri din lemn din Europa, ridicata in cinstea Revolutiei
de catre sapanteni (manastirea este in lucru de 2 ani de zile, dar am
filmat la fata locului, cu comentariul documentat al domnului doctor
Vasile Bodnar, sapantean de origine).
Primul popas facut a fost la resedinta Ioanei Simon-Ulici, pictorita de un
talent nativ, complexa prin multiple forme de exprimare artistica,
pictura,tapiserie si portul popular bijuterii si podoabe locale
(zgardane).
Unde este granita dintre profesionalism si amatorism este greu de definit
in cazul Ioanei, pasiunea si talentul vorbesc in numele ei, mi se pare
unica...
Tablourile ei exprima dorul de acasa, cand le vezi ti se pare ca nu ai
parasit niciodata locurile natale, totul iti este cunoscut, apropiat,
cald, familiar...Voi enumera cateva din picturile Ioanei (ulei pe
panza):'Padure', 'Interior taranesc' (deosebit), 'Cai salbatici', 'Poarta
Maramureseana', 'Ulita la Cuhlea', 'Fete cu fuior', 'Curte la Sighet',
'Primavara', 'Casa la Saliste', 'Biserica din Saliste'.
Acestea sunt o parte din lucrarile ei, intentionez sa o incurajez si sa-i
organizez aici, la noi la Toronto, o expozitie cu vanzare, cu ajutorul
domnului Dumitru Popescu, directorul ziarului 'Observatorul' sa obtinem o
sala cat de curand pentru a organiza aceasta expozitie.
Suntem datori sa participam cu sufletul alaturi de cei ramasi acasa, iar
daca putem sa-i ajutam cu ceva, sa o facem.
Ne vom imbogati spiritual si sufleteste vizionand aceasta superba galerie
a Ioanei.
Sa nu spun ca va fi prima ei iesire in afara tarii, desi a mai avut
expozitii de grup in tara la Baia Mare, Bistrita, Baia Sprie si Sighet.
Ii dorim succes Ioanei!
Muzeul etnografic si Muzeul satului sunt obiective de importanta majora
pentru cultura oricarui roman. In 1972 Francisc Nistor si Mihai Dancus
incep actiunea de identificare si achizitionare a celor mai reprezentative
monumente de arhitectura populara si instalatii tehnice taranesti pentru
Muzeul Satului Maramuresean, iar arhitecta Lucacs Elisabeta realizeaza
proiectul de amplasare si organizare a muzeului.
Muzeul Satului Maramuresean din Sighetul Marmatiei s-a inaugurat la 30 Mai
1981, cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Muzeelor. Prin
structura tematica riguros elaborata, pe baza unei cercetari minutioase a
zonei care a evoluat de la cel de tip "rasfirat" si "risipit" prin
"roirea" nucleelor initiale, la unul de tip "adunat". Ulite drepte
(principale) si intortocheate, poteci si "prilazuri" alcatuiesc structura
intima a asezarii si converg spre un promontoriu pe care, ca in toate
satele maramuresesne, este asezata biserica.
Ne intampina la intrarea in muzeu Monumentul-Fus-simbol al centrului
Europei (marcheaza "Europa Km.0")
Muzeul, in ansamblul sau, se constituie ca o rezervatie de monumente de
arhitectura taraneasca, selectionate dupa criterii stiintifice avand ca
baza tipologia constructiilor, evolutia acestora in plan arhitectural si
ca sistem constructiv.
In privinta sistemului constructiv, atat pentru case cat si pentru
cladirile anexe, materialul folosit fiind aproape exclusiv lemnul,
predominand stejarul, gorunul bradul si molidul, cu fundatii de piatra de
cariera sau bolovani de rau.
Amintesc cateva din ele: Casa Ilea din Calinesti(Valea Cosaului), Casa
Marinca din Sarbi(Valea Cosaului), Casele Iurca, Cupcea, Berciu, Tivadar
din Calinesti, Casa Tiplea din Feresti ( tipic pentru zona, construita din
stejar masiv), Casa Arba din Vadul Izei, Casa Buftea din Cuhea (azi
Bogadan Voda) cu lucratura artistica reprezentativa, motivul
funiei(spirala desirata), emblemele solare si insemnele crestine, Casele
Petrovai Ilies, Hodor-Pop si Barsan din Barsana, Casa Lazar din Giulesti
(care a apartinutinitial protopopului greco-catolic Vasile Mihalyi), Casa
muzeu Stan Ion Patras din Sapanta (specifica subzonei Valea Tisei).
Cea din urma a apartinut mesterului Stan Ion Patras, renumit pentru
crucile sculptate si pictate in cimitirul vesel din Sapanta.
Portile maramuresesne alcatuiesc un capitol important al civilizatiei
lemnului si, vazute intr-un context european, ele reprezinta o contributie
de seama la imbogatirea tezaurului cultural al vechiului nostru
continent.Portile se constituie ca atribute de ordin cultural ce confera
identitate zonala, apartinand, in forma aceasta, Maramuresului prin
excelenta. Ea, poarta, desparte spatiul sacru al gospodariei de spatiul
dinafara, reprezentand mandria maramureseanului.Preponderent, pe stalpii
portilor gasim sculptate "pomul vietii", ca simbol al vietii fara moarte,
insemne solare si stelare, marci crestine, dar si sarpele, cocosul sau
figuri antropomorfe, toate reprezentand expresia unor profunde credinte
incifrate si pierdute in negura vremilor.
Pe pragul de sus, frecvent apare numele proprietarului si data
constructiei portii, uneori si numele mesterului.
S-au pastrat in muzee porti vechi de la cimitirul bisericii din Breb
(1790), portita de la intrarea in biserica din Giulesti (1768), poarta de
intrare in curtea familiei Sapantan din satul Tisa (1762), un stalp de
poarta din Calinesti (1785), etc.
Dupa anul 1900 aproape toate portile consemneaza nume de proprietari,
mesteri si datari certe.
Cu ajutorul mesterilor din zona, care mai stapanesc inca bine tehnicile
traditionale, pot fi conservate aceste nestemate ale geniului creator
romanesc.Referitor la ceramica maramureseana, un loc aparte detine
ceramica de Sacel, care prin tehnicile folosite (arderea la rosu,
lustruirea cu piatra), elemente decorative si forma vaselor este foarte
asemanatoare cu ceramica dacica. Cuptorul in care se ard vasele este de
factura romana (vechi de peste 300 de ani,cel folosit de catre fam.
Cocean,de peste 8 generatii).
O vizita la Pensiunea Agroturistica 'Bella Doina', care se afla la 3 Km de
Vadul Izei si 5 Km de Sighetul Marmatiei, m-a facut sa realizez ca, atunci
cand cineva doreste si face cu pasiune ceea ce face, merita tot efortul ,
iar rezultatele sunt mai mult decat peste asteptari...
Pensiunea Ioanei Doina Balazs este printre singurele de acest fel
realizate in zona, de nivel international, actualmente in extindere.
Intampinati cu un zambet de bun venit, cu o cafea buna si fierbinte si cu
prajitura casei calda (placinta cu branza), de catre gazda, Doina Balazs,
am stat de vorba la o masa a tacerii brancusiana, la umbra unui foisor ...
Artistul, un sculptor tanar, pe nume Ion Muntean, care de 3 ani isi
desfasoara talentul in incinta acestei pensiuni...fiecare piatra si lemn
este studiat din punct de vedere al artistului, inspirat de fiecare
creanga, de lemnul in sine care parca cheama la o concurenta cu ambianta
primitoare ...pensiunea este si va fi tabara pentru copiii nostri, si nu
numai ei, de pictura si sculptura, vor fi invitati pictori si sculptori de
prestigiu din zona pentru a initia tinerele talente si a le deschide noi
orizonturi...actualmente este vizitata de europeni si nu numai...seri
artistice cu muzica cu dans maramuresean sunt prezente pentru a ne face sa
ne simtim ca la noi acasa, focuri de tabara, si multe alte activitati ne
imbie sa ne gandim ca pe viitor sa nu uitam sa ne petrecem vacantele
noastre si acolo...este o oaza de liniste si curatenie sufleteasca, totul
in jur pare ireal de frumos si natural, susurul apei, fantana sculptata in
stil maramuresean combinat cu cel oltenesc (forma rotunda) si cele cateva
scaune adunate in jurul mesei tacerii...
Adresele
pensiunii sunt : 4925 Sighetu Marmatiei, str. Sugau, nr.75, Maramures
www.turismrural.ro (Pensiunea Agroturistica Bella Doina)
e-mail: valeaverde@hotmail.com
tel: 0040-262-330602
mobil: 0040-740-958052
Doina va asteapta, si multumeste tuturor celor care au incredere si vor
pasi pragul acestei pensiuni. de asemenea aduce multumiri celui care a
incurajat-o si a ajutat-o in aceasta initiativa, Dl. Ion Maris, presedinte
al Asociatiei Valea Verde.
Vorbind despre sculptura, va trebui sa amintesc de faptul ca, desi in
Franta, fiind invitat sa participe la un concurs, am vizitat apartamentul
(atelierul) sculptorului Ion Bledea.
De talie internationala, castigand in ultimii 3 ani primele premii la
concursuri in Franta, avand exponate in toata Europa (Bordeaux Franta
2001, Colombiers Franta 2002, Liffol Le Grand Franta 2001 si 2002,
Rafeistainer Germania 2000 si 2001, Neuuchatel Elvetia, Hojer Danemarca),
acest sculptor este un urmas demn al scolii brancusiene de sculptura.
Pictorii Vasile Barlea si Valentin Petreus vin in completarea si
desavarsitrea artei la Sighet.
M-au impresionat la Vasile Barlea abordarea tematicilor diferite cu un
profesionalism evident, de remarcat fiind peisajele lui din Grecia (ulei
pe panza si guase), dar si peisajele transilvane, nostalgice, precum si
cateva portrete si autoportrete.
Participant la numeroase expozitii nationale si europene, Vasile Barlea
asteapta sa fie apreciat si de publicul roman din Canada.
Nu mai putin Valentin Petreus, foarte modest ca aparitie, dar de un talent
deosebit, a avut participari la expozitii nationale si internationale.
Lucrarile lui 'Casino la Sighet', 'Autoportrete', 'Atelierul de lucru,
'Caii', 'Iarna la Calinesti', 'Toamna', etc. pot sta cu mandrie alaturi de
lucrarile oricarui mare pictor.
Am lasat la urma pe cel care m-a impresionat intru totul ca personalitate
artistica. Absolvent a doua facultati (Psihopedagogie si Scenografie),
Ioan J. Popescu, este un talent de exceptie prin lucrarile lui unice,
tapiserii.A participat la expozitii internationale din 1973, Bruxelles,
Paris, Rotterdam, Boston.De amintit 'Motivul pasarilor' reluat in cateva
variante si culori, de o unicitate si sensibilitate greu de descris,
'masti' deosebit de expresive , realizate tridimensional, 'Tapiserie cu
frunze', 'Unicron' si 'Cascada verde' fiind o parte din lucrarile lui in
timp...asteptam din partea lui o colaborare cu noi, cei de aici, si sunt
sigura ca satisfactiile vor fi de ambele parti.
Daca am scapat ceva din mica mea incursiune in Tara Maramuresului, imi cer
iertare de la organizatorii si gazdele mele, dar ii asigur de sentimentul
meu vesnic ce va ramane in inima mea, sentimentul de a fi renascut acolo
in tara morosenilor...
Inchei mica mea calatorie in jurul lumii maramuresene cu un fragment din
scrisoarea lor, a celor de acasa, catre noi romanii de aici...
'De la bisericile de lemn la portile maramuresene de la mesterii populari
la artistii plastici am incercat sa aratam Taniei doar o parte din
sufletul nostru al morosenilor care sunt, zic eu, cei mai primitori oameni
ai universului.
Fara falsa modestie o spun, pentru ca centrul Europei este la noi aici la
Sighet si mai mult cei care vin in Maramures nu uita toata viata ce au
vazut si cum au fost primiti de acesti oameni nascuti dintr-un templu al
sinceritatii, sensibilitatii si al bunilor pastratori de valori.'
Tania Badea
|
