|
|
|
index | revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi |
|
|
|
index | revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi |
|
Noemele logosului de Gheorghe Sârbu
|
||
|
Departe de mine gindul ca ma situez pe aici ; dupa parerea mea , minte de artist este aceea care isi trece doar trupul in nefiinta ; cu privire la cum va fi , sau mai precis , la cum va fi receptata ideea in sine , nu am cum sa astern in calea-i nici o premisa ; apoi , nici nu ar fi frumos din partea mea , sa ma impaunez cu merite ale caror roade nici nu se intrezaresc . Pe de alta parte , trebuie sa spun ca sintagma « gindirii care le gindeste« pentru mine , din acest moment devine prilej :
b) de a vedea , daca ideea de regindirea gindirii , atit pentru uzul meu personal , cit si pentru uzul mult mai larg al celorlalte forme de gindire , fie ca acestea tin de har , sau de inteligenta vulgului , dar mai ales pentru a deferi legatura dintre elementul marunt al lui asa este , si elementul inalt al lui asa nu este , in valoarea ce o au sau o capata fata de « realitatea lucrurilor« , are sau nu vreo sansa .
Pentru o mai «
primara « simbioza ,incep aceasta interventie prin a aborda subiectul , de
la subpunctul (b) lasind subpunctul (a) sa vina in matca argumentelor , de
care inteleg sa ma slujesc in vederea obtinerii de demonstratie , nu ca
scop ( termen de altminteri destul de insurgent ) ci ca efect de cauza .
Lucrurile , si asa destul de complicate in ceea ce le este asemenea , Geometria fractala , B. Mandelbrot , se complica si mai mult , prin ceea ce le este diferit , Note si contranote , Eugen Ionescu . Ajuns cu subiectul aici , consider necesar sa fac urmatoarea precizare : opera de arta nu este cauza , si cu atit mai putin efect de cauza . Atributul de artist , asadar , nu este ghidat , si nici generat ,- Filosofia istoriei , Hegel . Artistul adevarat nu da doi bani penici un discernamint ; el , ad unum –ab origine , este ceea ce este haosul pentu ordine , adica neprevazutul miezului de nelucruri . Singura lege de care tine cont , dar de functia careia refuza sa se slujeasca , este legea Eu-ului incantoriu . Nimic definit cu precizie ,si totusi , implacabil de exact ; inspira nu ca sa respire , ci pentru a transpira respirarea ; astfel, rostul , sensul , ca si scopul , ies din subiect. De dincolo de toate , si tragind linie-de-desubtul celorlalte , dam de ideea de regindire a gindirii , de unde intrebarea : daca ideea este forma ulterioara , iar gindul forma initiala , in ce zona a perimetrului putem aseza inspiratia ? Cu alte cuvinte , « categoriile« , incepind de la a treia in sus , mai sunt sau nu mai sunt necesare ? Locomotiva cu aburi a insemnat pentu progres ceea ce Iliada si Odiseea au insemnat pentu evolutie , cu o precizare : primul exemplu este parte de trup social , al doilea exemplu este parte de suflet complementar . Cu toata diferenta neta dintre acest cimp si celalalt cimp de interpretare , dinspre amonte, iese in evidenta remarca : dincolo de bine si rau , adica « dincolo de noi « salasluieste Eu-ul incantoriu .
Acest big-bang
al sistemului de valori conforme cu « realitatea lucrurilor « este toata
chintesenta ; doua suntcategoriile in care trebuieperceputa realitatea
lucrurilor –voc-ul si echi-voc-ul ; de la a treia categorie in sus
intervine abolireade contrar, si astfel posibilitateaca « insasi » cauza ,
sa devina « el insusi » efect de cauza . In ceea ce priveste inspiratia
,aceasta se gaseste atit in Voc , cit si in Echi-Voc . Inspiratia este
asadar o declansare in-si a procesului de regindire a gindirii . De
radicalul de functie al acestor doua categorii ,diferite fata de zero ,
respectiv fata de pozitia lor de echilibru , indice puterea politica ,
depind ziua si noaptea formei de civilizatie din-in-totdeauna .
Exemplu :
taranul de oriunde , pentru a-si etala categoria radicalului de functie ,
ara pamintul , seamana si culege roadele pamintului . Ogoritul , ca si
ingrasarea pe cale naturala a terenurilor cultivabile sau prin
metodechimice , prasila , etc. , precum si celelate lucrari de pina , ori
dupa aici , dar cutoate de aici , tin de destinul sau , sau si mai concret
, de ne-fapt-ultemporal ; priceperea cucare intelege sa le duca la bun
sfirsit tine de profesionalismulsau , adica de banca cu date
informationale(personala) ; cum sa intoarcaploia prea multa , mana ,
grindina , s.c. in favoarea sa , tine de experienta sa , efectiv de
afectul memorial . Aceaste conjuncturi la un loc tin de vocatia semnului
sau de lucrator de pamint . Aratul , ca si celelalte munci , inclusiv
munca de recoltare , astfel purced in-sprea deveni realitate optional ,
adica stau libere in modul sau liber de a fi om . Ploia prea multa, mana ,
grindina , s.c. , ies de sub controlul sau , si astfel , trec in
cuantum-ul de probabilitati , ceea ce in sine exprima ca dimensiunea
icunatismului , fie acesta destin , fie acesta har (vocatie) la rindu-i
este dependent de elementul inalt , care , spre deosebire de elementul
marunt , nu este Voc (cauza si efect de cauza) ci EchiVoc , de unde ,
despre Eu-ul incantoriu se poate afirma ca este acel nesatiu plasmatic,
care corijeaza abrevierile extra-i-miez-uistice ale lui este . Altfel spus
, Eu-l incantoriuse substituie « Intreg »-ului , ceea ce aduce realitatea
lucrurilor in postura de parte in Voc-ul EchiVoc-ului ei ; lucru normal ,
daca admitem ca realitatea depaseste fictiunea . « 1 , lucru in sine « fara testament » 2
.« Ad rem » 3 . |
||
|
index | revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi |
||
|
|
||
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea
Revistei Agero : ec.Lucian Hetco Prezentarea grafica, design: Lucian Hetco. |
a) de a spune
citeva vorbe despre Discursul dlui H.-R. Patapievici , si 
