|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
Dr. Sorin Borza
Există o anumită categorie de indivizi, care prin vocaţie şi caracter, au rămas infideli epocii în care s-a întâmplat să fie născuţi. Istoria a dovedit că nu au existat infidelităţi nepedepsite, ci doar amânări cu termene necunoscute. Oamenii se urăsc între ei şi nu cunosc valoarea infidelităţii. Există infidelităţi necesare faţă de exigenţele unui timp nătâng. Poate că mulţi dintre cei care s-au trezit străini într-un timp pentru care nu părea să fie nimic de mărturisit, au greşit înconjurându-se de mizantropie istorică. Furia lor, prea puţin celestă, i-a înverşunat nu doar împotriva răului din om, ci şi împotriva lor înşişi. Căci pentru omul comun ceea ce nu are forma clipei este deşertăciune şi motiv de suspiciune. La întâlnirea cu atipicul, primul impuls al omului comun este violenţa agresivă. A strivi ceea ce nu este pe potriva înţelegerii tale nu e, aşa cum se crede în genere un fenomen natural, ci dovada unei triste limitări intelectuale. Natura îngăduie, sau poate chiar iubeşte misterul. Nu spun aici că doar binele şi frumosul sunt misterioase. Am văzut de multe ori răul îmbrăcat în rochie de crinolină ori redingotă. Totuşi continui să cred că nimeni nu are dreptul să judece oamenii privind fizionomia vreunui ceas întunecat de rătăcire.
Trăiesc mereu întărit de credinţa că epocile luminate se petrec către fiinţă la chemarea unor oameni diferiţi care vor şi îşi pot permite să cultive vise îndrăzneţe. Sunt convins că visele şi curajul lor nu sunt deloc comode pentru o istorie docilă, însă tenace în conservatorismul ei. Să ne gândim numai la Umanism şi Renaştere. Lumina acestor epoci a răsărit din iluzia fericită a omnipotenţei spiritului şi din pretenţia de libertate a unui om care nu a pregetat să spună contemporanilor că mai devreme sau mai târziu omul va zbura. Leonardo da Vinci a îndrăznit să spună că pasărea făcută de om se va ridica la cer doar fiind infidel contemporanilor săi şi epocii sale. Am numit aici doar una dintre infidelităţile remarcabile ale omenirii.
Poate că aşa cum spunea Alfred de Musset „fiecare poartă în el o lume ignorată care se naşte şi moare în tăcere”: Numai caracterele mari pot mărturisi pentru această lume nevăzută. Leonardo a fost dăruit de Dumnezeu cu acea forţă interioară care face diferenţa dintre omul de geniu şi cel comun. Lumea e plină de vise. Diferenţa se face la nivelul forţei de a le întrupa pe baza unui proiect lucid şi eficace.
Se spune că prima amintire a copilăriei lui Leonardo este o imagine premonitorie. El îşi amintea că în leagăn fiind a fost vizitat de un vultur care i-a deschis gura cu atingere uşoară a aripii şi apoi a plecat fără să-i fi făcut vreun rău. Poate că aceasta nu este decât o poveste. Numai că nu e o poveste ca oricare alta, fiindcă acest om blând despre care se spune că era un vegetarian şi că obişnuia să cumpere de la piaţă păsări în colivie numai pentru a le elibera şi-a onorat destinul princiar. Vulturul lui Leonardo este geamăn cu vulturii care guvernează destinele istorice ale imperiilor ori ale Cezarilor. Puterea lui Leonardo stă însă mai presus de zăngănitul cutremurător al armelor, chiar dacă şi despre puterea lui fizică sunt destule lucruri de spus. (Se ştie că în tinereţea sa acest om stârnea admiraţia celor din jur strâmbând între degete potcoave de cal sau spărgând o lamă de oţel înfăşurată în batistă ca şi cum ar fi fost de sticlă. Giorgio Vasari spune că iubea foarte mult caii „umblând cu ei cu răbdare şi nesfârşită dragoste”, că era un călăreţ desăvârşit iar în mânuirea spadei era unul dintre cei mai iscusiţi din Florenţa.)
Leonardo, pictorul, şi-a trăit viaţa sub semnul infidelităţii exemplare fiindcă Leonardo nu a fost niciodată doar un pictor. În slujba lui Ludovico Sforza a fost cunoscut ca inginer militar şi geometru; pe tânărul Cesare Borgia l-a servit ca inginer şi arhitect; titlurile purtate în Franţa au fost primul pictor al regelui şi mecanician, iar regele Francisc I l-a numit grandissimo filosofo. Iată de ce discipolul său Francisco Melzi avea toate motivele să fie convins că Leonardo este „un om aşa cum Naturii îi este cu neputinţă să mai creeze un altul.” Infidelităţile lui Leonardo au luminat epoca sa. Omul care a proiectat în secolul XV tancul armat, (cf. desen, British Museum) motorul, (Codex Atlant. fol. 80 b, Milan, Biblioteca Ambroziana) strămoşul elicopterului (Ms B. fol. 83 verso, Paris, Bibliothéque de l’Institut de France), paraşuta piramidală şi a prefigurat teorema de bază a hidrodinamicii ( v. Codex Madrid I ), era un străin printre contemporani. Nici măcar proiectele sale legate de morile de vânt nu au avut prea mare succes. Aşa a devenit posibil momentul în care şi-a oferit serviciile sultanului Baiazid al II –lea în jurul anului 1502.
Cu mult înaintea epocii sale Leonardo s-a stins din viaţă la fel de graţios precum şi-a petrecut-o. El închide ochii la 2 Mai 1519 pictând într-o încăpere a castelului de lângă Amboise, ce-i fusese dăruit de regele Francisc I al Franţei. A fost infidel epocii sale pentru a rămâne fidel destinului omenirii. Aşa cum scria el însuşi cândva : „După cum o zi bine întrebuinţată dă un somn bun, tot aşa o viaţă bine folosită dă o moarte fericită.”
Lector dr. Sorin Borza Universitatea Oradea
-------------------------------------------
------------------------------------------- 2. Tema / articolul / autorul::articolele dlui Dr.Sorin Borza 3. Numele si prenumele Dvs.:Ball Frida 4. Adresa Dvs. E-mail: ballfrida@yahoo.com
5. Numarul Dvs. de telefon
(fix):
|
|
|
|
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea
Revistei Agero : ec.Lucian Hetco
Prezentarea grafica, design: Lucian Hetco
|