|
 |
|
Colaborati la
Revista
Agero
>>
Premiul de Excelenţă
al Patrimoniului Românesc
pe anul 2005 s-a acordat

Revistei
Agero
si
dl. Lucian Hetco
directorul ei,
pentru actiunea stralucita de adunare si afirmare a efortului cultural al
Romanilor de Pretutindeni.
Asociatia Romana pentru
Patrimoniu
Bucuresti 2005
la 27
Septembrie 2005
Premii de Excelenţă
- 2006

Naşterea
luminii
Libertatea
- un elixir
Ţinutul
santinelei ...
Între
noi... românii
Radio
România ia lecţii...
Vechiul
flagel, noua problemă
Cameleonism
ideologic...
O
poezie a armoniei si luminii
Lecturile
olfactive ale...
Avem
o Ligă, ce facem...
Adevărul...
o fundatură
În
grija lui Iulia Maniu
Cotă
unică de impozitare
Pe
frînghie la Gottschalk
Poeme
de religii diferite
Interviu
pe tema alegerilor
Guvernul
României ctitoreşte
Preşedintele
României o...
Cui
i-e frică ... de votare?
Lumina
ochilor de copii
In
Memoriam Petre Buzoianu
Europenizarea
Bucovinei

Totul
despre Transnistria

Sărut
cu gust de paprica
Miss
Diaspora 2004
Ar
putea să fie şi mai bine
Jawohl...şi
cam atît!
Recitindu-l
pe Pacepa
Bal
de modă "9" la Stuttgart
Icre
negre „în eprubetă”
Sportul
memorării, un sport..
Legea
pentru sprijinul...
Despre
Luceafărul poeziei
Sfaturi
pentru şomeri, eros..
Sunt
româncă, trăiesc în..
Roadele
bogate ale unui...
Simpozionul
Românilor
Răutatea
te cocoşează
Ceai
cu bacşiş - un speolog..
În
memoria poetului de haiku..
România
ca străinătate

Cuvânt
de folos despre...
SOS
românesc în Timoc
Totul
despre Transnistria
Râzând,
în frum spre rai
Inaniţia
de gradul trei
Inţelepciunea
şarpelui
Securitate
şi tehnologie

Adela
- Adriana Moscu
Cecilia
Gabriela Feier
Dudi
Tăimanescu-Bălăiţă USA
Pavel
Farcău - Gestualitate
Ion
Tatomir
Mihai
Rădulescu
Gheorghe
Sârbu

Premierea Proiectului...

Forum de discuţii

Este un jurnal
internet de cultură în limba română, primul de acest gen din Germania,
fiind prima pagină de cultură şi informare în limba română din Germania, cu
peste
2 milioane de citiri.
Peste 9000 de citiri zilnice pe Agero in
mai 2008
Revista AGERO
®
"....creşterii
limbii româneşti şi a patriei cinstire..."
Iancu Vacarescu
este un titlu
oficial protejat al Asociatiei Germano-Romane din Stuttgart. (
Deutsch-Rumänischer Verein e.V.Stuttgart ). Daca aveti contributii:
eseuri, proza, lirica, arta plastica va rugam sa luati legatura cu
redactia
>>>>
Redactia nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor
publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori autorii! Pentru informatii
detaliate va rugam sa vizitati Revista Agero - Rubrica
impressum >>>>
|
|

Grafica de George ROCA,
Agero
Omagiu lui GRIGORE VIERU
Revista Agero - Arhiva:
Cultură. Cu fotografii inedite
Fiind
la Alba Iulia de 1 Decembrie 2008, l-am văzut pe Grigore VIERU la Sala
Unirii. Venea alene, sprijinit de Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi...
Venea din pământ, din Dolj, unde fusese cu Adrian Păunescu la adunări
publice, ca să-l susţina pentru alegeri în faţa românilor, dar din
păcate aceştia nu au înţeles... şi Adrian Păunescu a căzut. L-am văzut
atunci, era foarte fragil ca fizic, dar ferm la discurs. Am şi vorbit
împreună, ceea ce m-a onorat foarte mult, căci vorbeam cu un Patriarh al
limbii române... nu ştiam că este pentru ultima oară ! Îmi amintesc că
în ziua de 14 noiembrie 2002, la Buşteni a venit Grigore Vieru la
întâlnirea cu noi bibliotecarii şi a adus cu sine cartea ...
Dr. Constantin MĂLINAŞ >>
A căzut o stea în Basarabia
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Vestea
morţii marelui poet Grigore Vieru m-a lovit ca un trăznet. Credeam că
poetul durerii basarabenilor de sub ocupaţia rusească va trăi „pururi
tânăr” şi, iată, în urma unui ciudat accident de maşină, el moare. Acum
15 ani, tot un cuplu celebru al suferinţei cântecului eminescian, Doinea
şi Aldea Todorovici, deceda într-un accident de maşină suspect. Prea
multe morţi din rândul unioniştilor babsarabeni au fost produse de
accidente de maşină. Sincer când am citit despre moartea lui Vieru am
plâns ca un copil. Am primit emailuri şi telefoane de la prieteni care
deplângeau dispariţia poetului unirii Basarabiei cu România.
Ionuţ ŢENE >>
Memento- Fratele GRIGORE
Revista Agero - Arhiva:
Cultură.
Lui Dumnezeu I s-a
făcut dor de GRIGORE VIERU şi l-a chemat la EL
„Te-mbrăţeşez,
frate Nicolae” – cu aceste cuvinte ne-am despărţit la Alba Iulia, în
prag de 1 Decembrie al anului trecut, de cel care mă considera nu doar
pe mine frate, ci pe toţi cei trăitori în limba română. Eram fraţii lui
– venea la noi ca la fraţi, ne primea la el ca pe nişte fraţi. Prima
întâlnire cu el s-a întâmplat la Târgu-Mureş, alături de Doina şi Ion
Aldea Teodorovici, cu care a început să cutreiere ţara de dincolo şi de
dincoace de Prut, realizând ceea ce nu au putut face încă politicienii -
unirea poporului român, prin cuvântul care zideşte, prin poezia care e
inima unei ....
Nicolae BĂCIUŢ >>
Recviem pentru Grigore VIERU
Revista Agero - Arhiva:
Cultură.
Lui Dumnezeu I s-a
făcut dor de GRIGORE VIERU şi l-a chemat la EL
Scriam
la aniversarea a 70 de ani ai lui Grigore Vieru că atingerea acelei
vârste mi-a părut a fi un miracol căci el părea mereu a fi fragil şi
uşor de doborât de atâtea viituri câte au năvălit peste destinul său
neasemeni. Acest destin l-a hărăzit să fie poeta vates, cum spuneau cei
vechi, adică poetul luptător cel mai reprezentativ al momentului
istoric de trezire a Basarabiei din “somnul cel de moarte” al robiei
roşii aduse de “muscalii de-a călare”. Verbul său s-a rostit la tribune,
reverberat înmiit în sufletele avide de cuvânt românesc înalt ...
Dr. Lucia OLARU NENATI >>
Doliu în lumea poeziei româneşti
Revista Agero - Arhiva:
Cultură.
Lui Dumnezeu I s-a
făcut dor de GRIGORE VIERU şi l-a chemat la EL
Este
doliu în lumea poeziei româneşti. Îngerii sînt înlăcrimaţi, poemele
rămase orfane au izbucnit în plîns de moarte şi de nemurire. La fel
pămîntenii care l-au ştiut şi l-au iubit pe poetul GRIGORE VIERU. Unul
din marii căutători de comori spirituale a plecat de timpuriu la punctul
însemnat de Domnul pe harta cerului. Grigore Vieru a ieşit din jocul
pămîntean, uşa Universului i s-a deschis să treacă pragul spre lumina
unei mari aventuri cosmice. POETUL discret, umil, îmbrăcat în albul
poeziei ca un mire, şi-a luat zborul de pe o culme greu înceractă de
amurg ...
Maria Diana POPESCU, Agero >>
Acum Grigore a plecat la EMINESCU
Revista Agero - Arhiva:
Cultură.In
Memoriam - Grigore VIERU
Zi
sfanta de duminica, pentru mine o zi ca toate celelalte: cafeaua de
dimineata in ceasca maro, cartile de pe birou de citit, raspund unor
scrisori intarziate... si stirea vine ca o ruptura: a murit poetul
Grigore Vieru ! Pentru o clipa n-am mai respirat, a fost clipa mea de
reculegere pentru cel care a fost trimis sa aiba grija de poezia
romaneasca. L-am intalnit de multe ori, am schimbat carti, i-am dedicat
poeme, ne-am fotografiat, imi aduc aminte acum vreo zece ani am facut un
interviu dupa o lansare de carte la Galati. Au ramas multe lucruri pe
care nu ni le-am spus, sa fi avut poate ...
Angela BACIU >>
Dacă Poetul e-o mânătarcă de vid printre constelaţii…
Revista Agero - Arhiva:
Cultură. Grigore Vieru şi simbolul mesianic al Mamei
Cât
de necesar mai este Poemul, Poetul, în Cetate…,dacă Poetul e fulgul ce
cade-n celesta câmpie zebrată, dacă Poetul e steaua ce are cireşe la
ureche aidoma androginului galactic dacă Poetul e-o
mânătarcă de vid printre constelaţii, ori o astral-frunză, dacă Poetul e
fiinţa după a cărui frunte de sabie-dacă se curbează cerul, dacă Poetul
Grigore Vieru a scăpat cu zile – din cumplitul accident rutier de ieri,
16 ianuarie 2009, accident întâmplat ori .. Dr.
Ion PACHIA TATOMIRESCU >>
Bocetul neamului
- In memoriam Grigore VIERU
Revista Agero - Arhiva: Poezie. Poem de Cezarina Adamescu
Neamul
meu de peste Prut
Blând ca un surâs durut,
Neamul meu de peste ape
Mi l-am tras de ochi – aproape.
Neamul meu de peste cer
Îmi întinde lăicer,
Îmi întinde punte lină
Pe spinare de Lumină;
Pe spinări de curcubeu...
>>
La moartea lui Grigore VIERU
Revista Agero - Arhiva: Poezie.
Poem de Eugen Evu
N-am
de împărţit nimic cu nimeni
Genialoizi ori ipochimeni
Nici cu moartea n-am nimic, nimic,
Nu-s flaşnetă, cioclu nu-s, nici dric
N-am cu nimeni de-mpărţit nimic
Hărnicia morţii vreau să zic
Este chiar direct –proporţională
Cu greoiul vieţii ce se-nşeală
Milogind a mai trăi un pic ...
>>
Grigore VIERU a plecat spre EMINESCU
Revista Agero - Arhiva:
Cultură.
Sunt iarbă şi mai
mult nu pot fi (EPITAF, Grigore Vieru)
Simbol
al românismului, trăind pentru România întreagă, pentru fiinţa
românească, pentru limba română, scriitorul poporului din Republica
Moldova, Grigore Vieru - cel care a scris despre durere pentru că a
trăit-o – a dispărut fulgerător în eternitate. Odihnească-te, Dumnezeu,
românule! Îţi mulţumim din întregul nostru suflet îndurerat pentru că ai
existat şi să ne ierţi că noi am făcut prea puţin pentru MĂRIA TA, care
ai făcut mult pentru noi. Românii de bună credinţă din această ţară,
văduvită de fata cea Basarabă, îţi mulţumesc pentru că rămânem cu o
poezie în care arde dragostea pentru cele două maluri ale Prutului.
Prof. Ion C. HIRU >>
Odă pentru Grigore VIERU
Revista Agero - Arhiva: Poezie. Poem de George ROCA, Agero
Plecaşi
şi dumneata spre ceruri
Să-l întâlneşti pe bădiţa Mihai
Acolo sus sunt mulţi poeţi de faimă
Şi barzi şi muze şi îngeri... în alai
!
Îi vei găsi pe Cezar şi Nichita,
Alături de Alecsandri cel blând
Pe Goga, pe Coşbuc, pe Labiş
Şi mulţi ce scris-au „ghiersuri” pe
Pământ.
George ROCA >>
Gând pentru Poet
Revista Agero - Arhiva:
Cultură.
În
trei împrejurări fericite am stat în preajma poetului Grigore Vieru
admirându-i, de fiecare dată, ţinuta sa de intelectual de marcă şi de
poet de o sensibilitate rară. Mulţi dintre noi au aflat că visul lui,
mai din tinereţe, era să treacă Prutul. Vis împlinit, cu ocazia
participării sale la un Festival Internaţional de Poezie, desfăşurat şi
pe meleaguri bucovinene. În holul de la parterul hotelului „Arcaşul”,
din Suceava (după ce am reuşit să păcălesc vigilenţa a doi „băieţi cu
ochi albaştri”, de la intrare), aveam să-l cunosc pe „fratele Vieru”(nu
puteam să mă adresez altfel)...Liviu
POPESCU >>
|
Forum
de discuţii
>>
Comentare articole >>
Revista Agero
Este un jurnal internet de cultură
în limba română, primul de acest gen din Germania, fiind prima pagină de cultură şi
informare în limba română din Germania.









Peste
10000 de citiri zilnice
Agero in mai 2006 era cotată în
clasamentul
Google pe poziţia 5 din 9 posibile, fiind cea mai citită pagină de
informaţie şi cultură din afara ţării.

Peste 500 de corespondenţi de
limbă română
de pretutindeni, sunt un garant pentru o lectură adecvată şi
diversă. Vă invităm să ne citiţi!

Lucian Hetco
Editorul Revistei
Agero
Revista Agero
- Rubrica de cultură
cu lucrari noi, eseuri, teme diverse, recenzii
de carte, analize literare, manifestari culturale.
Cenaclul
AGERO.
Revista Agero - Rubrica
de istorie si etnografie
Istoria aşa cum a fost.
Reportaje şi articole top semnate de Mihai Rădulescu, Oleg Garaz, Ioan
Aldea, Liviu Vălenaş, Lucian Hetco, Viorel Dolha. dr. Viorel
Roman, dr. Artur Silvestri. Excelente lucrari etnografice de Julia Maria
Cristea (Viena)
Revista Agero
- Rubrica de poezie
cu lucrări ale unor poeti consacrati
si debuturi literare, din Romania, Germania şi de peste
tot, poezie romanească contemporană.
Proză şi teatru scurt
O Revista Agero
- Rubrica
inedită cu lucrări de calitate.
Actualitatea germană
Aşa cum o simţim
şi o resimţim noi, românii din Germania.
Actualitaţi
jurnalistice
Dorim sa atragem si
alti colaboratori din tara si din strainatate. Cititi articole despre activitatile AGERO in
Stuttgart, reportaje top sle romanilor de pretutindeni.
Articole
romanesti in limbi straine
Articole valoroase, pe diferite teme, istorie,analize, comentarii, traduse
in limbi de circulatie. Intelectuali romani in alte limbi.
Comentarii si
analize
Analize pertinente, cinstite,
fara val si fara masca. Opinii ale unor experti si istorici romani din
occident.
Scrieţi-mi părerea
Dvs.
si
vă voi contacta.
Cooperam la 1 august
2006 cu peste 200 de corespondenţi si autori,
prozatori, istorici si poeti din Romania, Germania, Romania,
Franta, Marea Britanie, Austria, SUA, Africa de Sud, Australia
etc.
Abonaţi
newsletter nostru
Va salutam aici....in cadrul
Revistei AGERO
o revistă adresată tuturor personelor vorbitoare a limbii române.
Lucian Hetco
Redacţia Revistei
Agero
Editor web
|