HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

CAPITALELE ROMÂNILOR

 Ion Stoica-Moreni

Grafica - Ion Măldărescu, Agero

 

Bucureşti

 

CÂMPULUNG

Localitatea este atestată documentar din  anul 1300 dar ea exista înainte de această  dată.  Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic si administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377 ), urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab, mută capitala ţării la Curtea de Argeş. Din Câmpulung provine unul dintre cele dintâi documente în limba română - scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului (1521). La Câmpulung există: Ansamblul Negru Vodă” care cuprinde şi o Biserică ce în naos se vede cea mai veche piatră de mormânt a unui domnitor păstrată în ţara noastră, cea a voevodului Nicolae Alexandru (1361).

           

CURTEA DE ARGEŞ

Atestat documentar în 1330 ,oraşul a fost , din ultimii ani ai lui Basarab I (1310-1352) până în timpul lui Mihail I (1418-1420),reşedinţă domnească.Sub domnia lui Nicolae Alexandru ,aici a fost stabilit sediul Mitropoliei Ţării Româneşti (1359). Biserica episcopială (1512-1517) ridicată de Neagoe Basarab ,monument fastuos cu o bogată şi variată decoraţie exterioară, îşi câştigă o popularitate. În pronaos se află mai multe mormînte,cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumaţi (1529), care îl înfaţişează pe viteazul domnitor călare şi cu sceptrul în mână.Tot aici îşi doarme somnul de veci primul rege al României, Carol I, şi regele sub sceptrul căruia românii au realizat Marea Unire, Ferdinand.

 

TÂRGOVIŞTE

Amintită ca a doua capitală a Ţarii Româneşti în 1396,Târgoviştea a scris pagini importante în istoria românilor. După 1459, când s-a construit curtea domnească de la Bucureşti, unii domnitori au preferat oraşul de pe Dâmboviţa ,iar alţii Târgoviştea. Oraşul de pe Ialomiţa a fost capitala ţării până la mijlocul sec.al XVII-lea,când 33 de domnitori şi-au avut reşedinţa aici, cunoscând o ultimă perioadă de strălucire  în timpul domniei lui C.Brâncoveanu (1688-1714) ,după care a decăzut ,fiind abandonată de domnitorii fanarioţi. Bucureştii au câştigat disputa cu Târgoviştea,fiind acceptată de turci datorită apropierii de noul imperiu şi poziţiei geografice,mult mai favorabilă strategiei otomane de la Constantinopol. Complexul muzeal Curtea domnească cuprinde vestigii ale reşedinţei voevodale din timpul lui Mircea cel Bătrân,turnul de pază, renumitul turn al Chindiei din timpul lui Vlad Ţepeş, Biserica domnească a lui Petru Cercel, mânăstirea Dealul (1499-1501),ctitorită de Radu cel Mare ,prototip al arhitecturii munteneşti,unde se află capul marelui voievod Mihai Viteazul şi multe,multe alte monumente şi mărturii ale trecutului . În fapt ,întreg oraşul şi împrejurimile reprezintă un adevărat muzeu care atrage în permanenţă turiştii,mult mai puţini decât impune o asemenea valoare istorică.

 

BUCUREŞTI

La 20 septembrie 1459, când este amintit pentru prima oară într-un document ,Bucureştiul era deja oraş.În această perioadă ,Vlad Ţepeş (1456-1462) a reconstruit Curtea domnească cu aspect de cetaţuia de pe malurile Dâmboviţei,unde şi-a mutat foarte probabil reşedinţa. În prima jumătate a sec. XVI-lea ,domnitorii se mută din nou la Târgovişte ,revenind la Bucureşti ,în a doua parte a acelui secol, după ce Mircea Ciobanul a reconstruit Curtea Domnească. Ocupat temporar de turci în 1595 oraşul a avut mult de suferit ,curtea domnească fiind arsă şi capitala mutată din nou la Târgovişte până în 1626. O perioadă de mare înflorire s-a înregistrat în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) care a refăcut palatul voevodal şi a modernizat oraşul. Din acest moment, Bucureştiul rămâne capitala Ţării Româneşti şi capitala speranţelor tuturor românilor.După înfrăptuirea Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859, Bucureştiul a devenit capitala statului român (1862) şi martorul tuturor evenimentelor, ce a însemnat existenţa noului stat apărut pe harta lumii-România.

 

BAIA

Baia exista ca aşezare medievală închegată încă din jurul anului 1200, sau din prima jumătate a veacului al XIII-lea. Astăzi, comuna Baia, aflata la 8 kilometri de Fălticeni, face parte din judeţul Suceava. Aici s-a aflat unul din cele mai vechi oraşe din Moldova, probabil cea mai veche reşedinţă domnească a ţării. De la Baia, reşedinţa ţării se crede că s-a mutat temporar la Siret, apoi la Suceava.     

 

SIRET

Oraş în nordul ţării, în frumoasa Bucovină este atestat documentar din 1340.Biserca Sf.Treime, atribuită de tradiţie lui Sas Voevod (1354-1358) şi de specialişti lui Petru Muşat (1374-1391), este o mânăstire, mărturire a faptului că reşedinţa domnească a Moldovei în sec.al XIV-lea a fost în târgul Siretului.

 

RĂDĂUŢI

Începând din 1359, venind vremuri mai liniştite, voievodul Bogdan I a început înfrumuseţarea capitalei sale, Rădăuţi În locul unei bisericuţe de lemn, el a clădit Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului. Biserica Sfântului Nicolae (Bogdana), din orasul Rădauţi, este cel mai vechi monument din zid păstrat în Bucovina. A fost construită pe locul unui locaş din lemn, în jurul anilor 1360, probabil de Bogdan I, primul voievod de sine stătător al statului independent Moldova, şi rămâne ceea ce fost - mesaj de epocă al ortodoxismului în această parte de ţară. În biserica mănăstirii Bogdana  sunt înmormântaţi domnitorii Moldovei şi membrii familiilor domnitoare până în timpul lui Alexandru cel Bun. În naos se află 7 morminte. Primul, în colţul sud-estic este al lui Bogdan I. Pe aceeaşi latură este înmormântat Laţcu Voievod, lângă peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun.

 

SUCEAVA

 Arheologii au constatat că în sec. Al XII-lea al-XIII-lea pe teritoriul Sucevei existau locuinţe răspândite pe o arie întinsă ,care avea să se restrângă în sec. al XIV-lea ,când aşezarea a fost înconjurată cu un şanţ de apărare. Începând din a doua jumătate a sec. al XIV-lea (sub domnia lui Petru Muşat) şi până la mijlocul sec al XVI-lea Suceava a fost capitală Moldovei. Ea a cunoscut o deosebită strălucire în vremea domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504) când se construiesc mai multe monumente şi se reface cetatea. În anul 1600 ,cetatea Sucevei ,care a rezistat  tuturor atacurilor,îşi deschide porţile în faţă oştilor lui Mihai Viteazul,moment semnificativ în acţiunea de unire a marelui voevod.

 

IAŞI 

Între 1415 şi 1434 la Iaşi exista o curte domnească în condiţiile în care domnia avea până în sec.al XV-lea un interesant sistem de conducere a statului prin deplasări periodice la diverse curţi din ţară.În acest sens pot fi catalogate ca reprezentative şi capitalele de la Rădăuţi ,Hârlău,Baia,Bacău,Cotnari etc. Din sec.al XVI-lea  domnia stabileşte definitiv capitala la Iaşi(1564).Încă din sec.al XVII-lea Iaşiul a fost un mare centru de cultură:tipografii,şcoli superioare,grupări, cultural-literare ca celebra „Junimea” etc. La 5 ianuarie 1859 Iaşii au pus bazele  Unirii Principatelor şi realizării statului naţional prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. Este momentul (1862) când Iaşul,dând dovadă de mare deschidere, acceptă cedarea titlului de capitală Bucureştiului ,rămânând oraşul marilor Eminescu, Iorga, Maiorescu şi a atâtor alte mari personalităţi din istoria românilor.

 

HÂRLĂU

Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Muşat îşi stabileşte curtea aici. În evul mediu aici a funcţionat o curte domnească, în care Ştefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută şi azi. În acelasi oraş se găseşte biserica „Sfântul Dumitru/Dimitrie" ridicată de domnitorul Petru Rareş. La un moment dat localitatea a îndeplinit statutul de capitală a Moldovei când, datorită incendiului care a ars Curtea Domnească din Iaşi, domnitorul şi Sfatul Ţării s-au mutat pentru o scurtă perioadă la Curţile Domneşti de aici(1624-1626).

 

CERNĂUŢI

Oraşul este atestat documentar pentru prima oară, ca punct de vamă în 1408.La Cernăuţi, Ştefan cel Mare a înfrânt resturile armatei polone învinse în lupta de la Codrul Cozminului. În 1775 Cernăuţiul a fost cedat, împreună cu Bucovina ,de turci Austriei.  Constituţia austriacă din martie 1849 consacra Bucovina „ducat de sine stătător, subordonat direct Coroanei hasburgice ,având şi o stemă proprie :cap de bour cu o stea între coarne,o imitaţie după stema Moldovei”. Steagul noului ducat era albastru-roşu, nuanţe aşezate orizontal. Noua Dietă a Bucovinei, întrunită la 5  aprilie 1861 ,se va menţine cu mici variaţiuni până la Marea Unire, Cernăuţiul devenind capitala noului ”ducat” până în 1918.

         

 

CHIŞINĂU

Atestat documentar pentru prima oară în 1436. Prin pacea de la Bucureşti (1812) încheiată în urma războiului ruso-turc(1806-1812)împreună cu Basarabia a fost anexată de Rusia. Din 1813 reşedinţa noii provincii create în Imperiul ţarist ,este la Chişinău (pentru câteva luni reşedinţa iniţială era laTighina),oraş ce se va remarca prin excepţionalul efort de a realiza Marea Unire din  1918. Dupâ retragerea administraţiei române din Basarabia, Chişinâu devine capitala noii Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti. La 27.03.1991 în baza deciziei Marii Adunâri Naţionale se adoptâ de câtre Parlamentul Moldovei, ”Declaraţia de Independenţâ a Republicii Moldova”, Chişinăul devenind capitala noului stat românesc .

        

BALTA şi TIRASPOL

Istoria românismului are multe lucruri neelucidate .Printre   momentele dureroase ale destinului românesc este şi apariţia unor state fantome” deoarece împărţită pe bucăţi o ţară poate fi mai uşor înghiţită. La 12 octombrie 1924 se crează R.S.S.A Moldovenească cu capitala la Balta .Ỉn afara frontierelor Basarabiei,în special   la est de Nistru,locuiau la acea data peste un million de moldoveni. Examinând „numeroasele cereri semnalate de populaţia românească ce dorea să se construiască într-un stat”, comuniştii sovietici creează acest stat, cu condiţia ca în actul de formare să se sublinieze că frontiera rusească a acestuia se află pe râul Prut. Din 1929 capitala a noii republici devine oraşul Tiraspol.Ỉn 1940 capitala se mută cu tot la tiraspoleni la Chişinău. La ,,Congresul de constituire a aşa  zisei R.S.S.Transnistriană Moldoveneşti din 1990,cu capitala la Tiraspol s-a stabilit că noua Reapublică Moldova Transnistreană să nu folosească limba moldovenească .Deci o republică moldovenească fără limba moldovenească ,iată gândul celor gata să ne mai răscolească o dată harta. Asimilarea moldovenilor de peste Nistru capătă proporţii înfiorătoare.Copiii sunt înstrăinaţi de părinţi,furându-li-se graiul.Din 1990 Tiraspol vrea iară să fie capitală, numai că de această data nu doreşte republica autonomă.Unde-s azi moldovenii dintre Nistru şi Bug?!O mică parte,pe o aşchie de loc de-a lungul Nistrului,s-au mai păstrat,ceilalţi însă sunt dispăruţi, asimilaţi,cu toate capitalele de la Balta sau Tiraspol.

  

ALBA IULIA

La 29 august 1541 Ungaria centrală este transformată în paşalâc,cu centrul la Buda.Ỉn oct.1541 Dieta de la Debreţin recunoaşte suzeranitatea Porţii asupra Transilvaniei,care devine un principat autonom vasal al  Imperiului otoman , cu capitala la Alba-Iulia(1542-1690).La 1 noiembrie 1599,Mihai Viteazul a intrat în Alba-Iulia, realizând prima etapă în unirea politică a celor trei ţări române sub cârmuirea sa. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 aici a avut loc Adunarea Naţională care a proclamat Unirea Transilvaniei, Crişanei, şi a Maramureşului cu România. Este considerată capitala spirituală a României, un fel de Mecca al românilor.

 

CLUJ-NAPOCA

Atestat documentar în evul mediu, pentru prima oară în  1173, Clujul devine cel mai important centru economic, politic şi cultural al Principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turcească .Ỉn perioadele :1695-1696  ;1719-1732 şi 1790-1867 a fost sediul guvernatorilor imperiali aflat sub st[pânirea Imperiului Hasburgic (din 1699) .   Ỉn 1894 s-a judecat la Cluj procesul politic cu larg ecou internaţional al,,memorandiştilor“, intentat de guvernul ungar fruntaşilor mişcării de eliberare naţională a românilor din Transilvania ,care înaintaseră împăratului Francisc Iosif un memoriu denunţând politica asupritoare a guvernului de la Budapesta şi formulând revendicări sociale şi naţionale ale românilor din monarhia austro-ungară.

      

SIBIU

Menţionat pentru prima oară în 1192, Sibiul se numără permanent printre  oraşele transilvănene cele mai importante. Ỉn sec.al XVIII-lea Sibiul ca şi Braşovul se menţine în fruntea oraşelor transilvănene cu economia dezvoltată .Ỉntre 1696-1719 ; 1732-1790 ca şi între 1849-1867, oraşul a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei, fapt care a contribuit la creşterea importanţei sale .Sibiul a fost un important centru cultural şi politic la românilor transilvăneni. Ỉn 1861 Dieta din Sibiul adoptă două rezoluţii privind recunoaşterea românilor, precum şi folosirea limbii române în viaţa publică ca limbă egal îndreptăţită alături de limbile maghiare şi germane La 5/17 februarie 1867 se încheie acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania rămâne încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia.

                                       

TIMIŞOARA

Cel mai mare centru urban din vestul ţării, CastrumTemesiensis (1212)devine în sec.al XIV-lea principalul centru urban al Banatului, unde regele Ungariei Carol Robert de Anjou (1307-1342) şi-a mutat reşedinţa pentru câtva timp .Ỉn sec următor, Iancu de Hunedoara a sprijinit şi el dezvoltarea oraşului dar în 1552 oraşul a fost cucerit de trupele turceşti ,devenind capitala unui paşalâc turcesc până în 1716.Ỉn acest an,Timişoara este cucerită de la turci de armata austriacă ,comandată de Eugeniu de Savoia ,devenind capitala Banatului. La 15/27 dec.1860 împăratul Austriei, Franz Ioseph, hotăreşte alipirea Banatului la Ungaria fară a ţine seamă de cererea românilor de a se înfiinţa în Banat un Căpitănat român”  autonom.

                           

CRAIOVA

Atestat documentar din 1475, Craiova devine reşedinţă a marelui ban, conducător al Olteniei.Cu tot entuziasmul specific  oltenesc, locuitorii Craiovei sunt de acord şi recunosc că oraşul este centrul unei provincii româneşti ce a aparţinut dintodeauna de Ţara Românească (excepţie 1718-1739 când intră în componenţa Imperiului Hasburgic) şi nu o capitală de ţară.

 

Aromânii - MOSCOOPOLE

Ỉntre numeroasele popoare mici” a căror prezenţă împestriţează harta etnografică a sud-estului european. Aşezările aromâneşti s-au dezvoltat începând cu sec.al XVI-lea, devenind importante centre de comerţ. Voskopoje ajunsese să controleze comerţul cu Veneţia, Viena, Brindişi, fiind considerată o adevărată capitală a aromânilor. Legendara bogăţie a oraşului, cu ale sale 12.000 case a adus cu sine un excepţional avânt cultural şi economic. Ỉn anii 1769-1788 oraşul a fost distrus de albanezii musulmani, alţii afirmând că turcul Ali Paşa ar fi autorul violenţei organizate. Cert este că acest centru spiritual aromân a fost desfiinţat, iar locuitorii s-au retras fie în satele din munţi, fie în marile oraşe ale lumii din acea perioadă.     

 

Stoica Ion-Moreni

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com