|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
|
Īn Lagărul de prizonieri de la Sopronyek din Austro-Ungaria Dr. Luchian DEACONU Comentarii de la cititori la subsidiar
Ne-am despărtit de « Detasamentul Cerna » si Grupul « Dunărea », unităti ale căror lupte si retragere eroică le-am prezentat īn studiul « In urmă cu 90 de ani », īn momentul capturării, la 23 noiembrie 1916, la Izbiceni, pe Olt. Din noiembrie 1916 si pīnă la mijlocul anului 1918, uneori pīnă după semnarea armistitiului, la 11 noiembrie, bravii ostasi si ofiteri de la Cerna si alte zeci de mii de prizonieri romāni au suportat cea mai grea si mai dezonorantă captivitate īn lagărele īnfometării si ale mortii din Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria si Turcia. Cīndva, as vrea să zăbovesc si asupra acestor pagini ale tenebrelor de istorie, nescrisă īncă. Spiritul sărbătorilor Crăciunului si Anului Nou mă īndeamnă să evoc, acum, cīnd asteaptăm clipa mult visată si dorită de atītea generatii, a stergerii prăpastiei dintre VEST si BALCANII generatori de conflicte, clipă a integrării īn Uniunea Europeană, Crăciunul si anul 1918, asa cum le-au primit ofiterii romāni īn lagărul de la Sopronyek, din Austro-Ungaria. Ne ajută să intrăm īn atmosfera Crăciunului 1918, locotenentul Nicolae Defleury, aghiotantul comandantului Detasamentului « Cerna », autor al cărtii « Divizia Cerna. De pe front īn captivitate. Amintiti Gānduri Impresii », Editura Ramuri, Craiova, 1940. Dorindu-vă lectură plăcută, urez redactiei şi tuturor cititorilor «SARBATORI FERICITE !» SI «LA MULTI ANI !
Dr. Luchian DEACONU istoric
POMUL DE CRACIUN
Pentru a doua oară am petrecut īn captivitate zilele de Crăciun si īnceputul noului an 1918. Nici de data asta, ele n-au ptutu să fie, pentru noi, prilej de petrecere si de voie bună. In vederea sărbătorilor ne-am găsit īnsă o preocupare nouă, care ne-a cauzat o mare multumire sufletească. Am adunat o sumă de bani din care s-a cumpărat jucării si īmbrăcăminte pentru copiii unor sīrboaice (din Bosnia) īntemnitate īn alt lagăr apropiat. Peste o sută de femei din popor dintre cari multe cu copii mici (unii chiar sugaci) au fost aduse aci, ca să fie pedepsite pentru faptul de răzvrătire contra Monarhiei. Dumnezeu stie ce fel de răzvrătire au putut să facă niste nenorocite de femei ca acestea ! Ele erau īmbrăcate īn stambă sdrentuită si cu picioarele goale pe vreme de iarnă. Slabe si cu obrazul supt de mizerie si de suferinti, stau mai mult pe afară decīt īn barăcile fără ferestre. Copiii ofiliti, goi si murdari se tineau de fustele mamelor, plīngīnd toată ziua de foame si de frig. In fiecare zi vedeam, din lagărul nostru, spectacolul acesta sfīsietor de trist. De mila lor, am hotărīt să facem pom de Crăciun pentru bietii copii si chiar să-i īmbrăcăm. După ce s-a obtinut permisiunea de la comandant*, au īnceput preparativele. Sub-locotenentul de atunci, Popescu-Cetate (azi colonel īn justitia militară)**, s-a ocupat īndeosebi cu detaliile. Datorită calitătilor lui exceptionale de bun organizator am reusit să facem tot ce se putea face īn asemenea conditiuni. In baraca boastră (care servea ca sală de mīncare) s-au aranjat***, pe mese, mai multi brazi īmpodobiti cu lumīnărele colorate si cu jucării. Printre brazii īmpodobiti erau asezate pachete mlute cu zahăr, ciocolată, ceai, pesmeti si cutii de conserve cu carne. Fiecare contribuisem cu prisosul din pachetele de la Geneva****. Iar pentru īmbrăcămintea si rufăria mamelor si copiilor, cumpăraserăm o bună cantitate de barchet si de americă, precum si īncăltăminte. Slujba religioasă făcută de preotul nostru (era īn ajunul anului nou, pe seară) ca si cīntările traditionale sau melodiile executate de cor si de orchestră*****, toate au contribuit ca să ne dea iluzia unei adevărate sărbători din vremea bună. Cine ar putea să descrie tabloul miscător din clipa īn care copilasii orbiti de lumini si coplesiti de bucurie īntindeau mīnutele lor slabe si murdare ca să apuce jucăriile, zahărul sau ciocolata ?! Cine ar putea iarăsi să redea, prin vorbe, jalea de care au fost curpinse mamele nenorocite, cīnd au văzut atītea bunătăti aduse pentru ele si pentru copiii lor ?! Cine n-a trecut īnsă īn viata lui prin stări sufletesti ca acestea nu va putea, desigur, să īnteleagă cīt de mare poate să fie satisfactia prilejuită de asemenea īnfăptuiri ! Cel mai nenorocit om din lume este sigur că găseste milă la zile mari oriunde ar īntinde o mīnă de cersetor. Nenorocitele de femei īntemnitate acolo, n-aveau nici unde si nici de la cine să mai cersească milă. Ele au găsit-o īn sufletul altor nenorociti, fără ca să īntindă mīna
* Comandantul lagărului, maiorul Florian Dumitru, invalid de război, era romān ardelean si avea un frate īnrolat īn armata romānă. **Popescu-Cetate a condus completele de judecată ale Tribunalului militar Craiova īn procesele (1934 ;1936 ; 1939) īn care au fost condamnati Gh. Gheroghiu-Dej, Ana Pauker, Nicolae Ceausescu. *** Maestrul Arthur Verona, ofiter din rezerva cavaleriei, mobilizat la o coloană de munitii, a luat schite din scenele impresionante ale retragerii si a continuat să picteze īn Lagărul de la Sopronyek. **** « Crucea Rosie. Sectia prizonieri romāni », Berna-Elvetia. *****Corul si orchestra au fost constituite si dirijate de sub-locotenentul de rezervă I. Pistol, institutor din Calafat.
dr. Luchian DEACONU
-------------------------------------------
6. Numarul Dvs de telefon
(mobil):0744.323.808'
Am citit articolul dvs...
M-am bucurat ca este pomenita localitatea mea natala, Izbiceni ! Eu acum
sunt in Bucuresti, sunt inginer si lucrez in tranzactii imobiliare, dar
nu am uitat de comuna natala... Mi-a placut foarte mult istoria, tata e
profesor pensionar de istorie, iar eu, desi am facut liceu de
matem.-fizica...(am terminat liceul in ' 86), am fost la Olimpiada
nationala de istorie.
-------------------------------------------
-------------------------------------------
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei. |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
