|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
|
ÎNSCRISE ÎN REPERTORIUL INTERNAŢIONAL Julia Maria CRISTEA, Viena
În spaţiul anglo-american cântecele de Crăciun se numesc Christmas Carol. Denumirea vine de la un dans laic, în cerc, datând din jurul anului 1400 în Italia, pe motivul căruia Sf. Francis din Assisi ar fi compus în 1410 un cântec religios dedicat nopţii sfânte. Christmas Carol, are o legendă amuzantă, de dată mult mai recentă – sfârşitul sec. XVII. Se spune că o fetiţă cu numele de Carol, s-a pierdut în Londra, într-o noapte îngheţată de iarnă, iar rudele şi prietenii ei au pornit din uşă în uşă să o caute, cum ulterior vor face colindătorii, aşa încât denumirea de Christmas Carol a început să fie utilizată în ţările de limbă engleză, referindu-se la colindele de Crăciun. Numele a fost preluat în basmul “Poveste de Crăciun” Christmas Carol, unul dintre cele mai controversate, criticate, apreciate, iubite şi răsunătoare succese ale scriitorului Charles Dickens (1812-1870).
Filmul - feerie muzicală "Holiday Inn", turnat în 1942, având ca staruri “careul de aşi” Bing Crosby, Fred Astaire, Marjorie Reynolds şi Virginia Dale, lansează melodia "White Christmas" a celebrului compozitor Irving Berlin. Povestea romanţioasă a fost practic savurată, iar cântecul White Christmas (cu care-şi face debutul radiofonic Frank Sinatra în 1943) devine un şlagăr şi o „mină de aur“, imprimat pe discurile ce s-au vândut în 35 milioane de exemplare. Ulterior, în 1975 a fost folosit ca semnal muzical, la evacuarea trupelor americane din Saigon. Uite aşa se scrie istoria…şi acestea nu prea sunt motive întemeiate care să justifice sentimentele deosebite, trăite intens în Noaptea de Crăciun…
Leise rieselt der Schnee - Este unul dintre cântecele autentice, originale de Crăciun, scris şi compus în 1900, de către preotul Eduard Ebel (1839-1905). Alle Jahre wieder -Versurile au fost scrise tot de un preot (Friedrich Silcher - 1789-1860), care s-a inspirat dintr-un cântec al unui soldat, din timpul războiului cu Napoleon. Ulterior a devenit cântec de leagăn, dar „vitalitatea“ a obţinut-o, prin transformarea lui în cântec de Crăciun. Tochter Zion, freue dich - Este un alt cântec de Crăciun, care are ca punct de plecare motivul muzical al corului „See, here the conq´ring hero comes" din Oratoriul "Joshua" – compus în 1748 de Georg Friedrich Händel (1685-1759) şi refolosit doi ani mai târziu (1750) în Oratoriul "Judas Maccabaeus". În Anglia tema melodică a fost preluată în 1905 de către Sir Henry Wood în "Fantasia on British Sea Songs". În mediul germanic teologul Friedrich Heinrich Ranke (1798-1876) i-a adaptat un text religios şi astfel a devenit cântec de Crăciun. Cele mai îndrăgite şi populare cântece de Crăciun germane, atât de impământănite încât se cântă pretutindeni, ca şi când ar aparţine tuturor popoarelor sunt „O Tannenbaum”(O brad frumos) şi mai ales „Stille Nacht, heilige Nacht” (Noapte liniştită, noapte sfântă) - cunoscut mai mult în versiunea engleză „Silent night", dar care a fost tradus în 300 de limbi, aşa încât practic nu se prea ştie ţara unde s-a născut. ( Povestea lor am scris-o pe larg în articolul: Două cântece au făcut ocolul pământului pentru a proslăvi Naşterea Mântuitorului - articol pe care îl găsiţi în arhivă la paginile de Istorie). Ele sunt ca muzica, al cărui limbaj este internaţional, nu cunoaşte graniţele ţărilor, se adresează sufletelor care, indiferent pe ce meridiane se găsesc, au acelaş potenţial de trăire, de sensibilitate...
Julia Maria CRISTEA Din volumul „Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri”
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei. |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor
şi
redactarea Revistei Agero
:
Lucian
Hetco
|