Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

Despre problema aromână: "Ce e rău în asta pentru România?"

Ilie Traian în interviu cu Prof. dr. Vasile Barba (foto), Germania

Profesorul Vasile Barba din Freiburg / Germania: decanul de vârstă şi liderul necontestat al diasporei aromâne

Impresii si pareri personale in FORUM

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Prof. Vasile Barba, Freiburg / Germania Au trecut 8 ani de cănd a fost adoptată, la Strasbourg, de către Adunarea Parlamentară a C.E., "Recomandarea 1333/97 pentru limba şi cultura aromânilor" şi 6 ani de la adoptarea ei de către C.E. - Comitetul Miniştrilor. Dar nicăieri nu a fost acordat vreun sprijin satisfăcător pentru aplicarea ei în practică. Ca urmare, limba şi cultura aromânilor continuă să fie ameninţate cu dispariţia!

În România - unde, între cele două razboaie mondiale, au gasit adăpost frăţesc mai multe mii de familii ale aromânilor, refugiate pentru a-şi păstra mai bine identitatea (propria limbă şi cultură, componente valoroase ale patrimoniului întregii latinităţi răsăritene), li se spune de către unii oficiali printre care şi dl. Andrei Pleşu, când era ministrul Culturii (apud Hr. Căndroveanu în "Deşteptarea") că li se pot asigura fonduri pentru limba şi cultura lor numai dacă ei se declară "minoritari".

Fără doar şi poate, o asemenea soluţie este nefirească. Aromânii n-au venit în Cadrilater ca să mărească numărul popoarelor străine, "minoritare". Ei au în România un statut juridic special. Sunt un caz atipic. Ei fac parte din ramura sudică a romanităţii/latinităţii răsăritene. În perioada 1925-1930, au fost "colonizaţi" în Dobrogea de Sud, devenind stăpăni pe pămănturile abondonate de turci, după 5 secole de ocupaţie otomană, cu misiunea de a "româniza" Cadrilaterul.

Mai târziu, în 1940, România a fost nevoită să cedeze, Bulgariei, Cadrilaterul (judeţele Durostor şi Caliacra). Dar, prin schimbul de populaţie convenit atunci, Romănia a scăpat de prezenţa populaţiei "minoritare" bulgare din Dobrogea de Nord (judeţele Tulcea şi Constanţa) pentru a se face loc aromânilor care erau nevoiţi să-şi piardă încă o dată avutul, rosturile, speranţele pentru un viitor sigur al generaţiilor viitoare şi nu erau în situaţia coloniştilor olteni sau moldoveni care puteau să se înapoieze de unde veniseră. La tratativele care au durat o lună la Craiova, în august 1940, cănd Guvernul Romăniei a fost silit să cedeze Cadrilaterul, Bulgaria n-ar fi convenit să se faca schimbul de populaţie, dacă nu ar fi fost în Cadrilater coloniştii aromâni.

Emigrând din Cadrilater, în august 1940, aromânii au fost "moneda de schimb" pentru emigrarea bulgarilor din Dobrogea de Nord.
Dacă ar fi rămas atunci o puternică "minoritate" bulgară în judeţele Tulcea şi Constanţa, Romănia ar fi putut avea surprize dureroase, mai ales în perioada stalinistă cănd Bulgaria dorea să devină Republică Socialistă Sovietică, iar coridorul dobrogean ar fi legat-o teritorial cu Uniunea Sovietică prin judeţele din sudul Basarabiei populate şi de bulgari (în cca. 40 de sate)!.

Am discutat despre Recomandarea 1333, la Consiliul Europei şi cu domnul Adrian Severin - unul dintre semnatarii propunerii de Rezoluţie “Ferrarini” (1994) care a ajuns sa fie “Recomandarea 1333/1997”. Şi Domnia Sa apreciază că în locul artificialei soluţii “minoritate” - prin care, legal, să se obţină de la buget fondurile necesare pentru asigurarea identităţii culturale aromâne, - Guvernul ar trebui sa facă o “ordonanţă” sau Parlamentul să voteze o “lege” care să faciliteze asigurarea păstrării patrimoniului cultural al aromânilor cu mijloacele financiare necesare pentru studiul aromânei ca limbă maternă şi folosirea ei în biserică şi mass-media (cf. şi prevederilor din paragraful 8 al Recomandării 1333).

E aşa de greu să se înţeleagă în ţară că numai cu limba lor maternă - macedo-latina, soră bună cu daco-latina - vor putea sa rămână (ceea ce sunt de 2.000 de ani): adica ramură sudică a latinităţii est-europene? Banii, de la buget, de care va fi nevoie provin şi din truda aromânilor. Ei nu cer pomeni.

Dacă va fi sprijinită pastrarea şi dezvoltarea limbii şi culturii aromânilor din România, aceştia vor reuşi să contribuie enorm de mult la păstrarea identităţii aromânilor pe întregul lor spaţiu originar: de la Adriatică la Marea Neagră - şi se va putea evita asimilarea lor iminentă de către greci, slavi şi albanezi.

Ce e rău în asta, pentru România?

Ilie Traian în interviu cu Prof. dr. Vasile Barba (foto), Germania

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)